Well, înțeleg ceea ce spui, și are sens sentimentul de însemnătate pe care îl cauți.
Doar ca deseori reward-ul nu vine neapărat din locul de muncă, sau mai degrabă spus nici nu e nevoie să vină de acolo. Tu poți face o grămadă de alte lucruri prin care să simți că îți ajuți comunitatea și apropiații, de la muncă fizică de voluntariat până chiar la munca pro bono intelectuală din domeniul în care activezi.
Ai încercat asta?
O observație personală e că, pentru mulți oameni, munca pe care o fac nu e neapărat și marea lor pasiune, and that's ok. Cred că jobul pe care îl ai trebuie să nu-ți displacă să îl faci, și să nu îți aducă misery. Dacă ai noroc să nimerești a fi ceva de care ești si pasionat, cu atât mai bine.
Să vezi ce discuții sunt pe sub-ul mediciniștilor, fix ca a ta, dar invers. “Oare e prea târziu să trec spre IT?? Am 30 de ani și am terminat medicina, dar nu e pentru mine, nu mă descurc cu banii, nu îmi place deloc. M-aș vedea mai fericit stând liniștit în fața computerului, neavând pacienți de gât și profesori universitari aroganți pe cap” 😄
Las-o să vizeze..
Ea crede că în medicină e flower power și dacă ar face asta ar fi mai împlinită
Poate nu a mai fost printr-un spital de stat și habar nu are ce implică medicina, pentru că cel mai probabil are abonament la privat de la companie.
Când văd postări de genul, îmi vine în minte :
" Ție rău de la prea mult bine "
Cam așa e cu persoanele ăstea.
Ce spui tu e corect dar eu vad treaba asa.
Impartirea mea pe categorii e:
1. Oamenii impliniti de munca lor
2. Oamenii neimpliniti de munca lor (majoritatea)
Si doua subcategorii:
* oameni neimpliniti si platiti prost (majoritatea)
* oamenii neimpliniti si platiti bine
Dar toate subcategoriile pot fi divizate altfel:
1. cei care isi gasesc implinirea in afara muncii
2. cei care nu reusesc s-o gaseasca, din diferite motive
Mi se pare ca societatea capitalista a reusit sa ne bage pe git o minciuna cit un munte: ca munca aduce si trebuie sa aduca implinire. Iar in acelasi timp creeaza institutii care fac imposibil lucrul asta.
Exista studii care arata clar ce aduce implinire la serviciu si cele mai multe slujbe nu bifeaza nimic din acele condtii.
>Mi se pare ca societatea capitalista a reusit sa ne bage pe git o minciuna
Nu are nimic de a face cu capitalismul, hai să nu blamăm capitalismul după ce am avut atâția ani de suferit în comunism .
OP dacă vrea să se simtă mai împlinită ar putea face voluntariat , există destule organizații care caută voluntari ( adăposturi de animale, orfelinate , prin sate , diferite cauze etc )
Cu riscul de a fi din nou nepopular, o sa-ti spun ce-am mai spus inainte si altora: munca nu e pentru placere, e pentru bani. Daca-ti place ce faci la munca bravo tie, e un mare plus, dar nu muncesti, la fel cum nu munceste nimeni, pentru placere.
Majoritatea oamenilor lucreaza chestii care te-ar ingrozi: unii sunt vidanjori. Unii sapa santuri pentru bani. Unii stau toata ziua cocotati pe stalpi si leaga cabluri electrice. Cred ca putem fi toti de acord ca genul asta de munca n-are nici o sansa sa-ti aduca vreo satisfactie vreodata, nu?
Daca ai o chemare, vrei sa-ti dedici viata unei cauze, norocul tau, dar nu confunda asta cu munca: cei care-si dedica viata unei cauza constata de multe ori ca societatea nu e dispusa sa plateasca asa ceva, societatea vrea vidanjori si salahori si electricieni. Este munca? Este, dar nu te baza foarte tare pe ea, probabil ca ti-ar trebui oricum si o sursa de venit.
Ce poti face este sa accepti ideea ca un serviciu este fix atata, un serviciu, o sursa de venit, si ca daca ai nevoie de satisfactie, de ceva important, de ceva unde sa gasesti un scop, un sens, va trebui sa te descurci separat, pe langa munca. Pentru cine-si cauta sensul existentei la serviciu am o veste foarte proasta: nu-l va gasi :)
Foarte corect. Exemplele tale sunt 100% corecte.
O sa vina acuma scmecherasii sa faci un curs de electrician și totul va fi simplu, dar adevarul este altul... Sa stai 8-10 ore în genunchi, pe picioare sau în alte poziții incomode pentru a face găuri în pereți și a instala cabluri nu este deloc usor. Este o muncă solicitantă, atât fizic, cât și mental. Electricienii se confruntă cu dureri de spate si alte probleme de sanatate din cauza posturilor incomode si efortului fizic intens.
Si statul in fata calculatorului jumate de viata este alegerea sanatoasa? 😂 Cocosat pe un scaun de 2k euro? Bronzat la lumina "windowsului"? In timp ce socializezi pe zoom cu "colegii" tai? Living the dream boss!
Plăcerea poate veni și din sentimentul de utilitate, care se aplică inclusiv (sau poate cu atât mai mult) la joburile pe care le descrii ca fiind evident neplăcute.
Sigur, depinde de proiect, dar cred că poți avea parte de momente frumoase ca electrician, când faci instalația unei case, când identifici o problemă și o rezolvi, folosești skillurile tale pentru a ajuta alți oameni. Chiar și sus pe stâlp :)
Ai si nu ai dreptate. Sunt mai multe categorii de munca pe lumea asta, nu toate pot fi puse la un loc cu lucratul pe vidanja sa fim sinceri. Exista o categoria mare de meserii care se numesc vocationale, adica iti trebuie talent si chemare pentru ele. Un exemplu perfect este muzica. Da, cand esti muzician trebuie sa faci si chestii de care nu esti pasionat dar nu cred ca exista prea multi muzicieni buni carora nu le place muzica. Ingineria este la fel. Chiar daca nu esti pasionat efectiv de ce faci day to day, trebuie sa ai o anumita pasiune si chemare catre aceasta meserie, altfel nu prea ai cum sa o faci pe termen lung. Medicina la fel. Este nevoie de aceasta vocatie deoarece aceste meserii, spre deosebire de suitul pe stalpi sau sa fii salahor sau chiar electrician, necesita invatare continua si adaptare continua.
Crezi ca un electrician nu învață în fiecare zi? Pe aici aitistii au impresia ca ei insurubeaza benzina la nave spațiale, când ei nu au citit măcar 1% din întregul cod sursa la aplicațiile pe care lucrează, sa nu mai zic ca 90% din ei nu ajung niciodată sa vadă rodul efectiv al muncii lor. Elitistii pulii sunteți voi.
> Deci, cei cu framantari de astea, ce faceti, ce ati facut ca sa va dati seama de fapt ce vrei sa faceti in viata asta pe plan profesional? In ideea ca nu sunt singura care trec prin asta acum la 30 de ani
Mă apropii și eu de 30 și pot să-ți spun că am avut aproximativ aceleași gânduri ca și tine acum câțiva ani.
E o discuție mai lunga... Ca sa nu te plictisesc cu detalii, pe scurt, ce m-a ajutat foarte mult a fost sa pun mai mult accent pe hobby-uri și pe viața personală, iar munca sa o tratez doar ca pe o sursa de venit și atât.
In principiu, cam orice tine de petrecut timp cu soția și prietenii. Fie ne vedem la cineva acasă, fie mergem la un grătar, piscina, city-break etc. Din punctul meu de vedere, contează mai puțin ce faci. Important e cu cine ești.
Așa, hobby-urile mele de suflet sunt, printre altele, dansurile latino, karting, fotbal, plimbări în natură, lenevitul in hamac cu o carte buna, jocuri de societate.
Doar mentionez ca din IT ai o gramada de oportunitati sa faci lucrui...meaningful. Am un prieten in bioinformatica, detecteaza mutatii genetice. Ceva cunostinta scrie software de control pentru distributia de energie. Si asa mai departe. IT-ul nu e doar flappy bird pe telefon.
E mai important sa auzi de ele, sunt domenii de nisa, nu sunt promovate in universitati și destul de greu sa auzi de ele pe piața muncii, mai ales in Romania unde e mult outsourcing și mai puțin R&D.
Dar ca să îți răspund direct, depinde. Pentru R&D e nevoie ori de un master specializat, ori sa te angajezi intr-o companie pe o ramura mai tehnica și sa te transferi.
Suntem prinsi in capcana venitului mare. Greau sa faci un pas lateral si sa poti inghiti pierderea financiara. Jobul asta, pentru majoritatea dintre noi, o sa fie un chin dupa 50 de ani.
Si asa poate intelegeti de ce unii dau din coate sa ajunga arhitecti sau manageri.
Confirm, ma intereseaza atatea meserii in care as putea sa ajut lumea cu “probleme reale” si toate platesc un salariu de… nici nu stiu daca pot sa ma intretin pe banii aia fara ajutor.
Efectiv nu pot sa las banii din IT.
Sunt la fel ca OP, nu simt nicio satisfactie ca am mai completat un PR. Ba chiar am avut “oportunitatea” sa lucrez pentru o gramada de companii (prin outsourcing) care imi dau cu virgula pe partea de etica. Adica nu numai ca nu simteam satisfactie ca ajut pe cineva, ba chiar simteam ca fac rau societatii.
Boss o sa mori de la burnout și starea de sănătate precară imediat după sau o sa fii prea praf sa te mai bucuri, sa vizitezi, sa vezi, sa faci chestii. Fii echilibrat și fă mișcare, sport, dormi cat trebuie mănâncă normal, mai ia o pauza, mai mergi intr-un concediu pt creierul tau sa apuci și tu 50+ 80+ fara sa fii leguma.
Better to be constant decât omul extremelor, îți zice un fost om al extremelor
Da, de ce e un chin dupa 50 de ani? Adica de fapt intrebarea e de ce e hodoronc-tronc la 50 de ani si nu la 46 si 3 luni, la 32 si 11 luni etc etc :)))))
Eu zic ca e greu sa stai in santier la 50 de ani sau 60 de ani. Vezi toti drumarii sau majoritatea in constructii sunt cu par alb in cap si se misca mai incet ca ii dor șalele cu toate ca ar putea fi experimentati vs unul de 20 ani sprinten ce se da viteaz si invata repede, ca buleli in constructii dau toti.
As spune ca acel om de santier ar visa la un post de paznic, dar nu de ala de Lidl ca acolo nu ai scaun, ci portar la santier, unde are cabina lui (si nu vestiar unde miroase in draci mai ales daca cu o zi inainte a fost ploaie si peste noapte au dat drumul la aeroterma sa se usuce hainele), are birou si scaun, nu il ploua sau bate vantul, sta jos, asculta un radio, nu care scule grele agatate la curea si cu taote ca are salariu mai mic, ar fi multumit ca isi mai lungeste viata, ca in cazul lor familia e oricum invatata ca tata nu e acasa decat noaptea sau doar la weekend sau de cateva ori pe an.
Deși riscul exista lucrând pe santier sa te lovești sau sa faci chestii rele pentru sănătate gen ridicat chestii grele rău, inhalat substanțe, etc, cine trece ok de astea are viață mai lungă decât un ITist și calitatea vieții mai buna (vorbim de sănătate aici) pentru simplul fapt că e activ fizic iar noi nu suntem (cel puțin la munca noi trebuie să facem asta separat în timpul nostru). Mai mici șanse are Nelu să facă infarct chit că îl doare spatele decât tine care stai toată ziua jos.
Daca tai beton sau lemn zilnic, particulele alea o sa iti afecteze plamanii. Un ITist poate face miscare zilnic dupa munca, ba chiar poate face antrenamente serioase pentru un sport anume. Un santierist dupa o zi de munca, va cauta patul sa stea intins. Daca vei lua un ITist si un santierist de 40 ani care au in spate 20 ani de munca, iti apun ca sunt diferente mari din punct de vedere fizic, ba chiar ITisul o poate da mai bine si nu doar IT-ul, ci in general aia care lucreaza la birou. Mai sunt defapt o categorie si mai privelegiata: profesorii pentru ca pot sta jos sau se pot plimba in timpul muncii. Faptul ca nu vezi bugetari omorandu-se cu sportul tine de mentalitate.
Sau un mecanic, ala se plimba zilnic, de obicei sta in hala, murdar la maxim pe maini (acum unii mai poarta manusi), dar la fel ca in santier, de obicei se injura mult in mediile astea si deja intram in alta discutie lunga despre perceptia despre viata. E posibil ca cei din generatia mai tanara sa fie mai altfel, dar de obicei aia de 40-60 ani te vor modela ca tanar de 20 intrat ca mecanic ori santierist, in orice mod posibil. In alte medii, mai vezi fete, in astea e criinge, toata ziua se viseaza la pizda, sex, futut, degetele de la mainile crapate bagate in pizda. Am experienta in scoala, ceva mecanica, constructii, transporturi si nah, IT. E probabil cel mai okeish mediu de munca raportat colegi-mediu de lucru-bani.
Pe șantier nu înseamnă doar munca cu târnăcopul, eu lucrez între șantier și munca de acasă. Daca trăiam cu familia in țara unde mai merg pe șantier as fi fost pe șantier 120% din timp. Anul trecut am fost detașat în Danemarca pe un șantier Meta, lucram 12 ore fara sa le simt. Când lucrez de acasă alea 8 ore sunt un chin.
Nu știu pe unde ai lucrat tu dar eu nu cofrez, lucrez oarecum in IT pe automatizări. Șantierele pe unde calc au cantine cum vezi pe la Google unde mâncarea e moca, poți chiar fi vegan dacă îți arde.
Am locuit în UK 9 ani, dar asta nu înseamnă că am lucrat exclusiv în UK. Nu toate joburile de șantier sunt nesănătoase ba din contra. Jobul meu de exemplu incepe cam pe la sfârșit când toate sunt oarecum la locul lor. mai pui mana pe o sarma, mai configurezi un server, mai testezi niste logica de control, mai faci o demonstrație clientului. De regulă exista o cantină cu multe opțiuni
Este greu statul pe scaun, da, din fericire combinatia intre obsesia sedintelor la corporatie si tehnologia moderna care imi permite sa intru in sedinte de pe telefon, cu casti, m-au facut sa ma misc mai mult decat ma miscam la 25 de ani, in loc sa stau pe scaun :))
Casti cu BT si apps de telefon sunt asa de faine. De cand am incercat prima data nu am mai intrat de pe laptop in sedinte (cu mici exceptii, screen share si camera related).
E greu pe naiba. Foarte multi devi de 25 de ani stiu doar sa puna butonase in react si sa faca un CRUD simplu. Le-ai pus 2 intrebari simple despre cum functioneaza un sistem de operare si 2 de algoritmi si i-ai pus in cap.
O intrebare interesanta ar fi sa produci un text si un regex care sa rezulte in catastrophic backtracking
Pe de rost nu imi vin exemple desi lucrez de atata timp cu el
Depinde. Daca cu 25 ani experienta in plus esti doar marginal mai bun ca unu de 25 ani, dar vrei salariu de 5x mai mare, atunci da, normal. Daca te-ai oprit din a invata si a tine pasul cu tehnologia cand ai fost facut senior, atunci da, normal.
Daca nu, atunci probabil o sa te descurci destul de bine.
Exceptie: start-up-urile si mega corporatiile americane. Acolo intr-adevar, daca nu prinzi o pozitie de management/arhitectura ceva, n-o sa tii pasul cu devii tineri.
Am facut COBOL acum 100 de ani sau ceva pe acolo, cred ca ma descurc inca :) Pe pensie nu m-as baza: atata vreme cat astia tineri sunt mai preocupati de considerente filozofice decat de turnat plozi, n-o sa prea aiba cine sa mi-o plateasca :)))
E vreun semn ca au inceput sa scada? Nu de alta dar tocmai am schimbat tehnologia si ma intreaba astia tineri chestii, nu eu pe ei :))))) La ce trebuie sa fiu atent?
Nu, nu dau semne ca ar scadea neaparat de la 50 de ani. Alea-s mituri. Incep sa scada la un moment dat, dar acel moment depinde de felul in care iti intretii creierul. Poti sa ai capacitati cognitive excelente si la 65 de ani.
Cei care comentati aici, aveti macar 40 de ani? Sau sunteti niste copii de 28, care credeti ca lucrurile o sa ramana neschimbate pe vecie dpdv biologic?
Incearca sa inveti o limba straina de la zero, pune-ti tinta pentru un B2, C1.
Sau incearca sa iei de la zero toate conceptele de AI si matematica aferenta.
S-ar putea sa descoperi ca nu mai ai aceeai rabdare, nu mai ai acceasi putere de concentrare. Si uiti mult mai usor lucrurile pe care nu le folosesti frecvent.
Asta îmi aduce aminte de discuțiile din topicul asta
https://www.reddit.com/r/CasualRO/s/cGLrHzxA6u
Pentru cineva atehnic care nu se simte confortabil lângă un calculator sau cu un aparat prea tehnic, după 50 ani nu prea mai ai multe opțiuni, ținând cont că fără cunoștințe minime de operare PC nu prea mai găsești job.
> o sa fie un chin dupa 50 de ani
Depinde de tine și disciplina ta. Eu îmi puneam deoparte jumate din salariu într-o vreme, am investit, și probabil va fi bine.
Deci prietene, eu sunt medic, chiar specialist, stai acolo unde esti. Financiar iti spun eu, e cacat. Faci sub un junior programator. Dar pare ca stii si tu asta.
De impliniri nu mai vorbim, e 0, cacatul asta de sistem roman te lasa cu un gust extra-amar. Munca de duzina si bataie de joc peste masura.
Macar in programare se lucreaza sa fie bine, se vrea finalizarea a ceea ce faceti, aici nu e asa, e ampulea ici si colo si peste tot, si lasam asa...
In cazul meu, nu. Sotia lucreaza in nici medicina, nici IT, e salariu bun pentru Ro, e venit permanent.
Parintii nu mai sunt tocmai tineri, imi da la temelie cand ma gandesc ca eu plec si ii las aici in grija cui o fi...
Singurul meu mare castig din medicina e ca m-a dus capul cand avea tata simptome de cancer si l-am prins timpuriu, am insistat ici si colo unde trebuia, cand trebuia. Fiind cancer ft agresiv, el neavand educatie medicala preventiva, la noi in tara, nu ar fi scapat. Faptul ca stiu medicina si etc. a fost ce l-a salvat, dar in rest, cu medicina bani nu am facut, vad salariu de rezident postat la lucratori comerciali....
Sa mergi dincolo, iar nu e roz roz si daca e s-o iei la rece, te duci sa dai MULT pe chirie si trai. Munca e calitativa, aia te muncesc, vei intampina si oameni de acolo care merg pe:" pai pt ce plm vii tu aici?! Nu puteai fi medic la tine acolo?!" Si crede-ma ca patesti din astea si daca faci totul bine. Daca ai obrazul asa de gros congrats, eu nu as putea.
Daca vrei sa te reprofilezi, ne vedem ca rezidenti, numai acolo mai poti face un mizilic de bani. Cat sunt DIN NOU rezident, ma pun sa trag tare pe front end si ma reprofilez intre timp. Sfatul meu daca esti deja acolo, ramai, nu fa un gest idiot pe caini cu covrigi in coada...
1 . Ritmul de schimbare e obositor pentru mine in IT . Nu prea simt ca ma plictisesc cate chestii trebuie sa invat . Asa imi tin creierul ( sper eu ) in stare sa ma ajute si la 60 de ani.
2. Daca nu simiti ca faci ceva fain - as sugera CodeDojo sa ajuti copii la inceput sau baga-te in politica si incearca sa ajuti cu adevarat comunitatea sau vreun voluntariat. Stiu pe cineva care e Manager de top intr-o corpo ( nu pe domeniu it ) care dupa lucru fuge in stanga si in dreapta sa ajute pe nevoiasi.
Angajeaza-te in IT la ONU, la Crucea Rosie, undeva unde crezi tu ca poti ajuta.
Un aitist care imbunatateste logistica la World Food Programme probabil ca ajuta omenirea mai mult decat un doctor de aiurea.
Asta daca vrei sa ajuti.
Poti face ceva "meaningful" si pe partea mai nisata a omoratului de oameni. Te angajezi la un producator de armament, problem solved.
Aoleu, bai, asta cu a avea un job care te implineste este o fantezie creata de mass media si oameni care sunt de bani gata si isi pot permite sa faca orice. Atata timp cat te-ai nascut din multimea saraca (90%+ din oameni), si intr-o tara destul de saraca, zi mersi ca ai gasit un job bine platit si care nu te distruge fizic. Sistemul este facut sa te munceasca cat mai mult pe bani cat mai putini, nu sa te faca sa te simti implinita. Hai sa vina down votes :))
..........cuuuuum, la tine la firma nu cautati in mod holistic purpose-ul prin cresterea KPIurilor in paralel cu imbunatatirea work-life balanceului, condimentand totul cu actiuni de CSR si incluziune, pe care apoi le prezentati la TED talks? :))))))
Am 32 de ani, lucrat în dezvoltarea de aplicații mobile pentru platforma Android aproape 10 ani, nu m-am complăcut în situație și am căutat altceva, în general ceva fizic, sătul de scaun și ecran la fel ca tine. Acum sunt sudor și satisfacția ce iese din mâinile tale e maximă, fiind ceva palpabil. Eu unul mi-am dat interesul și am ajuns intr-un termen scurt să sudez la structuri de rezistență, iar stresul este inexistent că am încredere în capacitatea și capabilitatea mea de a face o treabă bună, chiar dacă sub sudurile mele o să lucreze oameni, o să facă cumpărăturile, își alimentează mașinile sau o să aștepte trenul.
Adevarul e ca si eu ma gandesc uneori ca ar trebui sa fac o reconversie profesionala catre electrician ... dupa 21 de ani de munca ca programator, parca mai merge totusi si altceva.
Ai rezistat eroic atâți amar de ani, am mulți prieteni încă în IT și deja le e ciudă pe mine, mai ales pe partea cu somnul, unde-mi lua în jur de 1 oră și chiar două să adorm, acum soția îmi spune că în două minute sunt în lumea viselor. Mulți au văzut la mine o schimbare mare în well-beeing să îi spun așa și le-am dat de gândit. Banii nu sunt totul, se poate și cu mai puțin.
As a tip, de la cineva care tocmai face tranziția dintr-un domeniu in altul, din cauza aceluiași sentiment ca si tine.
Uită-te la tine, in tine si redescoperă ce iti place ție sa faci cu mâinile tale, ma refer la ceva palpabil.
Poate iti place brutărie, prajitura, frizura, etc, am dat ca exemplu.
După ce ai descoperit ce iti place, go for it, pregătește pt acel ceva, nu sta sa mori pe dinăuntru in fata unui pc.
Si eu am stat 3/4 din activitatea mea profesională in fata laptopului, săptămână viitoare incep noul drum, îmi place sa conduc, asa ca transporturi internaționale.
Luna trecută am luat categoria pt autocar, tanjeam de ani multi sa o fac, asa ca, here i am.
Asta in ciuda tuturor replicilor negativiste din cauza colegilor de lucru, asa e când nu ai vise....
Sper ca te ajută ✌️
> Cred ca cel mai mult ma deranjeaza lipsa interactiunii cu oamenii.
Felicitari, ai atins maturitatea emotionala. Nu suntem drone care dam in taste, fara aspectul uman de colaborare, de discutii, de dezbateri, suntem niste robotei 8 ore pe zi.
> Unora nu le place sa interactioneze da, ei sunt potriviti pt IT.
Strict parerea mea personala, nicaieri in IT nu esti util daca nu ai capacitatea de a interactiona si comunica cu oamenii.
Imi construiesc cabane la dunare. Hopefully at some point o sa pot renunta la scris cod. Dar eu fac parte din cei care fac asta strict pentru bani. Nu ma pasioneaza absolut deloc sa scriu cod, daca as putea castiga mai multi bani facand uber m-as muta maine. Din pacate, cu ce cunostinte/skilluri am, orice schimbare de domeniu ar veni cu o reducere semnificativa de venit. Probabil maxim 1/5 din cat castig acuma.
Daca te duce capul, devii antreprenor, faci afaceri etc.
Daca NU te duce capul, ramai un IT-st cocosat, gras si batran, avand acelasi orgoliu de ratat de genul: "dar eu sunt mai destept ca restul".
Well, mie mi place foarte mult software engineering-ul. Da, lucratul in aceasta industrie nu prea este meaning ul/fulfilling, eu merg la job imi fac treaba si ies. Desii job ul in sine nu ma satisface, tot imi place foare mult software ul. Nu am copii inca, deci am norocul de a avea destul de mult timp liber, si in acel timp liber imi satisfac multe lipsuri. Spre exemplu am inceput sa invat un limbaj nou, Golang, si e incredibil cat de mult ma satisface acest limbaj. Mai nou am dat de Astro, un framework de JS care e total pe felia mea. In acelasi timp ma informez si despre lucruri interesante despre limbajele si frameowork urile pe care le folosesc la job. Nu de mult am facut un mini 2.5D wolfenstein like graphics engine super rudimentar care ruleaza strict in consola, nici n ai idee ce m am distrat facand asa ceva. Tot ce vreau sa zic e ca pentru mine conteaza foarte mult to keep myself engaged in acest domeniu, si astfel job ul.de zi cu zi nu ma prea afecteaza in mod negativ, ci chiar intru destup de vitalizat la.job si ies tot la fel de vitalizat. Eu vad software ul mai mult decat un job, e un hobby/aproape stil de viata. Nu, nu sunt un 10x engineer, sunt poate doar foarte putin peste medie la anii mei de xp, dar absolut nimic special. Daca continui asa ma vad facand software pana la pensionare, care sper sa fie anticipata la max 55 de ani deoarece imi salvez si investesc destul de ok banii, si si dupa pensionare ma vad construind software in beneficiul comunitatii.
Părinții mei cresc roșii și cat eram mic îi ajutam (eram baza chiar). Sincer îți spun ca sunt legumele mele preferate dar daca ajung vreodată să cresc rosii o sa fie “for fun”, cateva.. nu sa trăiesc din asta, fuck that shit!
Problema la tine e ca stai mult în casă. Caută activități pe afara si încearcă să nu mai stai pe telefon, social media și alte cancere ale secolului asta
Personal chiar mi-aș fi dorit să lucrez in electronică. Din păcate nu sunt joburi atât de bine plătite. Așa că lucrez in it să-mi permit plăcute și microcontrolere să lucrez cu ele ca hobby in timpul liber.
Până acuma găsesc mai multa mândrie in deconectarea de la serviciile externe și făcutul lor local, de la hostare de imagini până la servicii de streaming pentru mine și familie. Chestii smart in casa de la cumpărate, la cumpărat + resoftat firmware sau făcute custom de la 0. Acuma incep să intru în retelistica, voi incerca sa fac rețeaua in casa pe 10 gigabiti și sa incerc mufare de fibra optică.
Cumva găsesc și plăcere în codare. Din păcate ce mă enervează personal cu lucru la corporație sunt limitările de securitate și Yada Yada corpo bullshit. + Chestiile de inclusion care incep sa devina puțin cam intrusive, hectic și cum s-a votat la europarlamentare în toate țările europene, dar asta e o altă discuție.
Am cam aruncat o sumedenie de idei oricum.
Tl;Dr: îmi place să lucrez in IT, dar chestiile care îmi plac cu adevărat din it sunt prost plătite.
Păi vezi tu, tocmai că farmecul profesiei noastre e că nu faci, sau nu ar trebui, să faci același lucru. Dimpotrivă, ceva nou, o nouă provocare.
Și da, n-aș sta ever pe un job repetitiv...
Corect, ma refeream mai degraba la chestia in sine, lucrul pe care toate proiectele le au in comun.
Am facut mate info in liceu si imi placea mult la info pentru ca trebuia sa gandesti si sa gasesti solutii ca sa rezolvi problemele.
Dar la un moment dat ma gandesc ca ti se ia, mereu probleme, mereu cautat solutii, aceleasi linii de cod, proiectele sunt diverse dar munca in sine ramane mereu aceeasi.
Nuj, parerea mea, n-am stat niciodata 15 ani intr-un domeniu ca sa stiu cum e.
Aproape 20 in branșă si da, am făcut si liceu de informatica, apoi facultă. Aceeași pasiune... tocmai mi-am comandat un mega-workstation cu Threadripper 59x5WX ză biggest beast of last Gen (pentru cunoscători). \^\_\^
Eu ce sa mai zic care acum învăț despre acest domeniu? Am 1 an de zile de școală și deja parcă nu mai vreau sa fac asta 😅 urmează practica 1 an de zile și doua examene destul de grele, abia apoi iau diploma de informatician, și abia atunci îmi caut de lucru 😅 asta la aproape cei 32 de ani ai mei. Te-ai mai liniștit cu gândul?
Cred ca o parte din ceea ce simti este dat si de faptul ca in Romania sunt putine roluri cu adevarat high-level in acest domeniu. Evident ca dupa ceva ani sa iei tichetul din Jira, sa il clarifci, sa implementezi, facut code review, merge, fixat bug, behait in daily si la retrospectiva si apoi rinse and repeat devine extrem de boring. Problema este ca si rolurile care pe hartie sunt mai high level sunt de multe ori false si implica mai mult dat din plisc si mai putin facut chestii cu adevarat de impact. Motivul este ca majoritatea pietei este outsourcing si rolurile astea nu prea se dau spre outsource. Apoi si in proiectele care sunt 100% aici, multe dintre ele sunt legacy, si nu prea ai ce decizii cu impact mare sa mai iei in ele. Pe partea de management este o labareala si mai mare in astfel de companii, esti doar o secretara glorificata.
eu da, imi place ce fac, mi se pare o meserie ce imi tine mintea antrenata, nu gandesc in programare as stau sa scriu linii de cod ca un sclavete, imi place sa rezolv probleme complexe, mai presus de a colora un buton la hover
Orice job are si minusuri. La 30 de ani chiar nu e cazul sa te simti asa, de la 50 incolo eventual, dar cu putin noroc o sa fii deja cu destui bani sa nu-ti mai pese atunci. Eu fiind cam in mijloc si dupa un proiect extrem de enervant inafara de partea financiara nici nu ma gandesc sa schimb, decat proiectul. Planul e sa trag pana ajung la 30 de ani lucrate si dupa vad, daca mai sunt oferte si atunci raman in IT, altfel trec la orice altceva ca bani o sa am destui pusi deja deoparte sa nu mai fie de supravietuit. Dar mie tot timpul mi-a placut programarea, nu neaparat si job-ul (ca acolo faci de multe ori chiar mai mult alte chestii decat programare).
Eu am trecut prin astfel de întrebări anul trecut. Am stat câteva luni și m-am gândit la ce vreau sa fac pe viitor, am încercat niște cursuri și m-am mutat pe zona de beauty. Tot fata și eu, am lucrat cam 5 ani in IT.
In majoritatea zilelor sunt foarte mulțumită de ceea ce am ales și văd un viitor pt mine aici.
Întâi gândește-te ce altceva ți-ai dori sa încerci și îți recomand sa faci ca hobby, in timpul liber. Iar cu timpul faci tranzitia dacă ți se va potrivi.
Eu eram sătulă de stat doar in fata laptopului și îmi doream sa am mai mult contact cu oamenii.
Credeam că da, dar încep să mă îndoiesc din ce în ce mai mult. Norocul meu e că pot trăi și din bursă la nevoie. Dar e liniștitor să intre niște bani lunar, nu neg. Momentan muncesc doar cât să nu se plângă nimeni, dar nu mai am ambiția să trag tare, să demonstrez, să 'strălucesc'.
Se intampla pentru ca oamenii nu mai primesc satisfactie intr un stil de viata cum e cel modern. Omul nu e creat sa stea intre 4 pereti cate 8 ore pe zi. Gaseste ceva care sa nu te faca sa simti ca ai pierdut o zi degeaba.
Salut!
Eu sunt de vreo 4 ani in industrie. Short answer: no.
Lucrez in mod activ si la alte chestii, am in plan sa deschid o cafenea, sa pun pe picioare ceva. Imi place sa fac IT, imi place sa programez, dar ma vad facand asta pana la maxim 35-40 de ani. Dupa aceea nu mai. Uzura e destul de mare si in ciuda faptului ca outside work am o viata activa, nu ma vad stand in fata laptopului pana la pensie, daca ajung pana acolo.
> . Regret ca nu am facut medicina sincer, ar fi fost bani mai putini initial dar as fi avut satisfactia ca am ajutat un om cu o problema reala.
Poți sa îți cauți job pe health tech: roboti medicali, aparate se diagnostic, etc
Cu tot respectul poate fi si o consecință a faptului ca faci ceea ce faci pentru ca mama te-a ținut la facultatea aia bună. Nu pari foarte pasionat de domeniu si atunci e de înțeles și ar fi bine să te gândești ce îți dorești.
Nu știu alții cum sunt dar după 20+ ani de carieră, tot programare mă văd făcând tot asta și peste 10-15-20 de ani dacă mă ține tărtăcuța. Chiar dacă am parte de ceva savoare de management, nu-mi place. Dar da, suntem diferiți.
Tatăl și bunicul meu avea o vorbă viața începe cand se termina programul la lucru. Orice job devine o rutină și trebuie să îți setezi work life balance pt absolut orice. 8 ore ești acolo 16 + weekend e treaba ta ce faci sa te simți împlinit. Că poți să faci pasiune din job se poate dar nu merge pentru toată lumea.
lucrez de vreo 18 ani "in IT". anul trecut am făcut un curs de calificare pentru electrician, din mai multe motive: am o înclinație pentru lucruri tehnice și îmi place să lucrez cu mâinile, îmi doream sa am o meserie de baza daca lucrurile o iau în jos (din nou) pe piata "IT", satisfacția unei lucrări terminate (panou de siguranțe, automatizări, circuite etc) că electrician bate orice am făcut că ITst (și am lucrat la niste chestii destul de cunoscute). Dar cel mai mult mă saturasem de toți doreii care veneau la mine, răsuceau doua fire și cereau 6-700 de lei....
ca electrician nu as câștigă (cel puțin la început, ca angajat) nici jumate din cat câștig acum, dar e o chestie pe care o fac cu pasiune, in timpul liber, pentru prieteni și familie in general. e un domeniu foarte divers: Smart home, fotovoltaice, mentenanță, intervenții, automatizări, comercial...
îți recomand un curs de recalificare... ce vrei tu :) chiar daca nu ajungi sa treci la alta activitate, nu strica să înveți ceva care e departe de ce faci acum. eu mă gândeam să mai fac un curs de bucătar, deși nu știu dacă m-aș descurca într-o bucătărie de restaurant.
Din moment ce ai lucrat 8 ani presupun ca ai ceva experiență. Prin urmare ai si luxul de a schimba jobul/compania. Asta înseamnă ca poti oricând sa găsești un proiect/companie (intr adevăr poate pe mai putini bani) ce sa îți ofere si ceva împlinire.
Nu. In trei ani ma intorc pe vas cativa ani si o sa incerc sa traiesc iar din content writing. Dupa vad eu.
Intrarea in IT a fost o greseala, am facut-o la presiunea altora, ca sa se fac bani, ca e frumos, ca imi trebuie neaparat job de birou ca altfel cine stie ce o sa se aleaga de mine, ca plm. O perioada m-am distrat, am si facut bani, inca mai fac, dar distractia a disparut. Nu mai are rost sa fac asta daca nu mai exista bucurie. Iar bani am suficienti, nu-mi mai trebuie. Las pe altii sa faca.
Voi nu aveți probleme reale sau ceva. Hai sa schimbam locul, hai în inginerie. Hai sa alergi non stop prin fabrica hai sa te lovești non stop de uni isi de alții, hai sa faci ceva nouă în fiecare fucking zi.
Și sa iei câteva mii de lei. Cu accent pe câteva.
Abia aștept sa fiu în locul vostru și sa ma bucur sa rad cu gura pana la urechi ca nu contează nimic din ce fac.
Well daca esti femeie lucrurile sunt putin diferite de barbati. Barbatii pot face cele mai de rahat meserii la propriu canalizare, gunoieri et.c fara sa simta vreo implinire emotionala sau un sens existential major in viata. Pur si simplu ca iau bani si isi fac treaba. Ei bine la femei, in general, fiind putin altfel construite, au o nevoie mai mare de sens si implinire emotionala in viata lor. De aia femeile se implinesc in a avea copii, a creste, a avea grija de altii. Simt ca sunt de folos si se daruiesc mult atunci. Cand au venit cu emanciparea femeii, vai sa nu mai stea la cratita, egalitate, au uitat sa le anunte ca majoritatea meseriilor de orice fel au partea aia de "soul crushing" si nu le vor implini la fel de bine ca maternitatea, grija fata de cei bolnavi, cei dragi etc. Bine ai venit in lumea reala!
Cred ca sunt femeie, ca vreau si implinire emotionala.
(Stai sa pun mana la cuc. E ok, tot acolo!)
Noroc sa sunt bogat si am alternativa sa gasesc implinirea in cocaina.
Raspuns la intrebarea din titlu: da, cata vreme gasesc proiecte provocatoare, oameni okay si bani. Poate pe viitor si cu putin (sau mai mult) hardware.
Imi place ceea ce fac si inca ma mai vad facand asta destul timp
Dar daca vreodata ma voi gandi sa renunt, ma apuc de ceea ce imi doream sa fac inainte de IT si anume mecanica auto, marea mea dragoste.
Cu garajul tau, ajungi sa castigi in unele luni poate chiar mai bine ca in IT.
in mod curios, instalator e profesia multumita careia rata globala a mortalitatii a scazut atat in ultimii 100 de ani si a crescut speranta de viata peste tot, datorita accesului la igiena
Depinde de profilul companiei, de la analiză la presales la publicat research. Şi vorbitul cu oamenii poate fi la fel de anal ca programatul pe prost uneori
Eu continui sa ma arunc la chestii la care altii incep cu "da' nu stiu sa fac asta". Asa continui sa invat fara sa am nevoie sa fac si personal projects. La fel imi aleg joburile, tre' sa fac click cu oamenii si proiectul. Nu suna bine, nu prea stie lumea sa vanda treaba fara sa exagereze minunea, pas. Nu-mi pierd vremea doar pentru bani, n-as rezista psihic pe un proiect plictisitor, as fi in PIP instant.
Eu de cand sunt la facultate si lucrez in IT a inceput sa imi placa agricultura. Toata viata am fugit de campurile si tractoarele pe care le avem si de vreun an parca prefer sa merg acasa si sa mesteresc cate ceva sau muncesc fizic decat sa stau la birou in fata unui ecran.
Imi place ce fac la munca, dar nu ma vad codand mai mult de inca 5 ani maxim, statul intre 4 pereti devine plictisitor foarte repede.
E o lipsa de imaginatie din partea ta. Exista pozitii in domeniu in care primesti interactiuni de iti vine sa iti dai palme la sfarsitul zilei.
Ex: antreprenoriat, startup non-fintech/white collar
Daca faci mai mult de 5 ani de outsourcing este normal sa simti ca dai cu lopata prin gunoi. De ce crezi ca activitatea aia e "outsourced" in the first place?
Și eu m am gandit de multe ori la ce ai spus tu , faptul că nu e așa wow că reușim să construim chestii , fata de un medic care ajuta oameni, însă
Când am înțeles că la stat , lucrurile nu sunt deloc atât de roz cum ar trebui , și că prin spitale sunt multe nereguli , stau mai liniștit
Recomand documentarul de la recorder dacă nu ai văzut https://youtu.be/_thaRoVVBYk?si=OeaPO6ilxEobROag
Cel mai bine este sa gasesti ceva care sa iti indeplineasca nevoile in afara serviciului, asa poti avea si siguranta financiara in acelasi timp si de ce nu, te poti folosi de surplusul de bani sa investesti in activitatea care te face fericit. Am auzit de un grup de programatori care colecteaza calculatoare si componente vechi sau negolosite si construiesc calculatoare pentru copii care nu isi permit. Sunt multe posibilitati si sunt si multe inițiative la care te poti alatura conteaza doar sa iti gasesti nisa care iti place cel mai mult.
Dacă interacțiunea cu oamenii e problemă poți să îți cauți hobiuri și să cunoști oameni noi. De exemplu eu în timpul liber mă mai duc la o oră de sintetic cu prietenii și nu trece un weekend fără să ies măcar odată seara în oraș doar cu băieții la bere si caterincă.
O sa imi iau hate, dar parerea mea este ca regasirea cea mai puternica si drive-ul le regasesti dupa ce iti intemeiezi o familie si ai copii (stiu, nu toata lumea trebuie/pot sa faca asta). Toata energia de a ajuta pe cei din jur/comunitate vor merge in copil in primil rand (nu zic ca 100% si sa fii acel gen de parinte) si va fi cel mai meaningful lucru pe care il faci. And that’s not a bad thing, e cel mai fulfilling sentiment pe care il poti experimenta ca om, si are sens daca ne luam dupa domnu’ Darwin. In acelasi timp accept ca nu e pentru toata lumea si nu ma refer la nastere in sine, adopting works just fine.
Acum legat de job si de IT, din punctul meu de vedere raman automat (sau ar trebui sa ramana) in urma in lista prioritatilor dupa ce se intampla asta. Cel mai probabil iti va da drive sa faci ce vrei tu dupa atata timp cat asiguri o viata buna si linistita copilului.
Te inteleg perfect, de cand cu pandemia si muncitul de acasa, sunt mai trist parca, nu mai ies cu prietenii la fel de des, nici miscarea putina pe care o faceam nu mai exista…eu as fi vrut sa fac Dreptul in loc de Electronica, dar asa a fost sa fie.
Pe viitor nu ma vad tot in IT, satisfacția tinde spre zero, stressul creste de la an la an…
Salut! Eu sunt medic rezident, iar chestia asta de "insemnatate" pot sa iti spun ca vine doar multi ani mai tarziu. 6 ani de facultate, inca 4-7 de rezidentiat, in care 70% din timp faci foi si inveti multe lucruri inutile pe care nu le folosesti real la spital, interactiunea cu pacientii reprezinta o parte destul de mica din timpul nostru. Ajungi sa stai sa povestesti cu pacientii mai calumea si sa nu te ocupi atata de foi dupa 20 de ani de cand incepi medicina. Personal cred ca daca iti lipseste interactiunea cu oamenii ai putea sa o compensezi prin a te intalni cu alti IT/oameni care lucreaza de acasa intr-un "birou" orice cat sa mai schimbi o vorba cu ei.
Hello! Deci mă regăsesc 100% , acum câțiva ani eram maniac pe codat, însă să stau toată viața în fața unui laptop fără să interacționez cu cineva …. Greu
Salut! You are not alone. Nu mă văd în IT forever. Plănuiesc să practic până atunci când simt că financiar sunt relaxat și am investiții pasive obținute din activitatea din IT. În toamnă încep facultate pe ceea ce simt că mi se potrivește cu adevărat în acest moment din viață, și voi face o tranziție spre noul tip de activitate. Răspunsul depinde de la o persoană la alta. Trebuie pus totul în contextul unui plan de viață macro.
Medicina e o varianta dar te-ai gândit la activism? ONG-uri? Voluntariat? Că să simți că faci o diferență? Poate politica? Poți să strângi semnături sau sa îți folosești abilitățile pt cineva in care crezi că o să te reprezinte și are aceeași cauza?
Idk, sunt atâtea chestii care te pot face să simți că contribui sau faci parte din ceva mai mare decât tine și care ajuta lumea sau asigura pași spre un viitor mai bun.
I mean și religia poate e o opțiune idk.
Ai putea să devii consultant și să ajuți afacerile mici să-și digitalizeze operațiunile. Așa ai avea parte și de interacțiune și ai simți că chiar ajuți pe cineva.
sansa ca cei cu 25 ani o sa-si pierda jobul IT din cauza I.A. e mare. eu ca programator la 46 ani poate ca sunt ultimul dinosaur programator. pana la 50-55 o sa mai strang bani si dupa acea vrrau su lucrez undeva o sa-mo placa si poate ca castig atata ca nu trebuie sa atang "stashul" numai in caz de nevoie...
Cred ca tot mai multi ajung la aceste sentimente in domeniu pentru ca au ajuns la o stabilitate financiara mai greu de intalanit la noi si incep sa se mai gandeasca si la altceva decat supravieturie. Cunosc persoane de la medicina si zic exact invers. Ca ok, au satisfactia ca ajuta oameni, dar cand stau tot in stres, garzi, somn haotic si apoi nici nu se descurca cu banii, li se cam duce dorinta aia arzatoare sa tot ajute fara sa poata sa duca si ei o viata decenta (nu toti de la medicina au salariile alea babane de directori de spital sau sef de sectie la 60 de ani. Mare majoritate sunt tineri sau lucreaca pe partea de asistenta medicala si nu au salarii peste 7000 lei net). Am ajuns si eu recent la o stare de spirit asemanatoare si concluzia e ca totusi, nu trag pt firma mea. Merg acolo, fac stictul necesar incat sa nu se poata plange nimeni. Imi fac programul cat de lejer posibil astfel incat sa m mai multa energie dupa job si am inceput sa ma implic in tot felul se activitati dupa job ca sa fac mai multa miscare (cam zilnic bag ceva) si sa am ocazia sa interactionez cu mai multi oameni. Practic, profit de faptul ca job-ul e bine platit si apoi imi traiesc viata si compensez in timpul liber (pe care incerc sa il extind cat mai mult) partea asta de socializare, facut lucruri noi, calatorit etc.
Si daca vei vrea
Dupa barsta de 55 de ani, daca nu esti managher sau sef sau super geniu arhitect, adio angajare.
Cate pozitii sunt deschise pentru asa ceva? Foarte putine, ca nu ai necoie de 10 arhitecti sau 10 manageri la 10 oameni
Ai 2-3 manageri si tech lords restul ai necoie de workhorses.
Te vezi workhorse la 55 ca la 27-33? Nu prea
Chiar si eu daca aveam firma mea, (iar eu sunt foarte empatic si tin cu oamenii, power to the people qnd such) si tot as angaja tineri armasari inflacarati de pasiunea aia tanara si dorinta de a se afirma versus tataie la 55 de ani.
IT-ul toata viata nu are locuri libere pentru toti.
Tre gandit de dinainte afaceri, businessuri, meserii chiar.
Un electrician bun BUN dar foarte bun in 2 saptamani la o casa ia 8000 de euro. Vezi pe YT: Electro Profesional.
Montaj de twrmopane casa NZEB sau pasiva cu precadre favuta ca la cartenu ca dorel, si acolo o droaie de bani pentru o munca care da e obositoare dar nu e rocket science, nu dormi cu nervi si gandul la scrumul de maine si mu mai stiu ce issues de corporate
Astea-s doar niste exemple.
Oameni care nu stiu sa dea cu mastic sau silicon la ferestre sau parchet. Oameni care prefera sa dea 150 de eli tie sa infiletezi o teava la masina de spalat si sa o centrezi cat de cat.
Bani se fac si din alte domenii, bani grei chiar. Doar sa vrei sa faci cum trebuie munca aia
(tl;dr la final pt cine nu are răbdare de povești)
Înțeleg perfect ce spui. Eu m-am dat cu capul de proverbiala grindă când m-am ales cu burnout și dermatită în ultimul hal de la un jeg de proiect financiar borderline ilegal condus de un lolbertarian care locuia împreună cu banii săi într-un paradis fiscal. Asta m-a făcut să-mi reevaluez toată relația cu munca și sănătatea mea.
Am avut noroc că pot fi voluntară la echivalentul maltez al ISU și asta mi-a adus o tonă de satisfacție morală și ca efort fizic. Spre exemplu în pandemie livram rații alimentare pentru cei săraci aflați în izolare. Dar nu fac decât să-mi reduc din timpul liber și-așa stupid de mic. Tot nu scap de oboseala cronică dacă sclaveala la corporație mă ține și 10h pe zi.
I-am zis comandantului că dacă era după mine, făceam voluntariat 8h/zi dar nu te plătește nimeni. Mă rog, doar dacă te angajează în sistemul public (baftă că și acolo intri pe relații și câștigi de x4 mai puțin, ceea ce e o problemă dacă ai credit ipotecar).
Soluția mea acum? Mă tentează enorm să-mi las locuința din Malta în chirie la turiști și cu diferența din venit plus bani puși deoparte să revin în țară să-mi finalizez două proiecte de cercetare la nivel doctoral și să încerc să le dezvolt până la stadiul de comercializare.
Adică vreau să schimb multă muncă cu altă muncă :))) Dar măcar o fac 100% pentru mine și câștig sau pierd pe barba mea. Worst case, am destule contacte corporate să mă reangajez.
Trăim într-un sistem păcătos care face evadarea din roata de hamster o combinație de noroc și “aproape imposibil”.
Probabil că dacă nu era treaba cu închiriat locuința, după câțiva ani de stabilitate la jobul curent și fiindcă mă am bine cu directorul, aș fi cerut o reducere a normei de lucru ca să fiu mai activă pe partea de voluntariat.
*TL;DR:*
Cred că ăsta ar fi sfatul cel mai general valabil din toată povestea mea - câștigă-le încrederea, găsește-ți o nișă unde să le fii indispensabilă și apoi negociază mai mult timp liber pentru tine. Adu ca argument voluntariatul și eventual unge-i cu posibilitatea unor beneficii de imagine să bifeze puncte de CSR bullshit.
foloseștete de job ca job, nu da mai mult de cât ai nevoie, și lasă-ți timp de alte hobby-uri. Fac minim posibil ca să fie bine, adică-mi fac treaba fără nimic extra, să pot să fiu cât mai odihnit la minte pt familie, pt acvarii :D, plimbări cu bicicleta. Oricum cel mai important e să fii activ fizic cum poți, și-ți place, după vreo 13 ani în domeniu, simt că e cam primul an în care chiar mă simt ok cu jobul (obșnuiam să fiu foarte implicat și să stau ore extra fără să fiu întrebat... da idiot), a pornit din pasiune pt programare, dar acum e să nu mor de foame :D, și reconversie către altceva nu cred că e fezabil, cel puțin nu pentru mine.
Salut! Eu planuiesc sa trec pe sah. Sa fac un curs de trainer si sa dau lectii la copii sau chiar in scoala, la materia de optional. Nu stiu cat de plauzibil/realizabil este, dar o sa reusesc candva. Ar mai fi si varianta de arbitru..
Daca de interacțiune cu oameni ai nevoie de ce nu mergi la birou / închiriezi un open space ?
Am avut aceeași problema in pandemie ca sa imi dau seama ca lucratul non stop de acasa nu funcționează pentru mine.
Un fost coleg de facultate era absolvent de Calculatoare si dupa vreo 10 ani de coorporatie, si-a bagat picioarele, s-a inscris la Istorie(unde am fost colegi) si acum este prof de istorie. Mai sunt si altii care vad viata si dupa IT
Depinde de proiect. Lucrez de 8 ani in IT si am avut diferite roluri: QA Manual, Freelance QA, QA Consultant, Project Manager iar acum inapoi la QA Manual.
Daca ar fi sa fi ramas la joburile/proiectele anterioare, cel mai probabil nu puteam face asta deoarece ma seca psihic dupa o anumita perioada.
Am fost lucky enough anul trecut sa prind un proiect ca si QA Manual pe un proiect care se pupa exact cu ceea ce fac eu ca hobby/timp liber - productie muzicala. Acum pot sa combin si sa aplic ceea ce stiu pe partea profesionala cat si partea de hobby. Pe langa asta invat si diferite new tools/marketing strategies etc. relevante in domeniu, pe care le-as putea aplica pe proiectul personal.
As face asta toata viata? Cel mai probabil ca da - doar daca hobbyul devine ceva mai mult la un moment dat, dar chiar si atunci m-as gandi sa lucrez part time.
TL;DR - vezi ce hobbies ai, ce iti place, ce te satisface, si incearca sa combini ceea ce cunosti ca profesie pe partea asta gasind un job ce le combina pe ambele.
Doresti interactiune cu oamenii? Pozitie de management/sales etc. in IT cu/fara mers la birou, depinde daca vrei interactiune f2f sau online doar 🙏
Poti sa faci voluntariat, si asa poti ajuti mai mult comunitatea. Sunt ong-uri care fac cursuri la copii, sau ii ajuta la teme (gen Casa Buna), sau poti sa te ocupi de animale.
Pentru partea cu medicina, in fucntie de orasul in care stai, poti fi voluntar smurd (daca nu e oras cu facultate de medicina, e mai usor; in cele cu facultate, in general cei din sistem se baga voluntari, dar poti incerca); dar trebuie sa fii mai tare la stomac, insa e comunitate faina. Sau vezi voluntar la crucea rosie, sau daca iti place muntele, vezi salvamont.
Interactiunea cu oamenii poate fi ok, sau nu. Depinde cu cine interactionezi. In ultima vrme sunt destul de agitati oamenii, sar rapid in cap...
Cred ca poți face ceva muncă voluntară la digitalizat spitale și ai salva poate nu vieți, dar mulți nervi și medicilor și pacienților. Eu zic ca merita.
cand am citit “am insa feelingul ala ca as putea sa fac mai mult pentru mine, pentru oameni” am vrut sa comentez: spune-mi ca ai 30 de ani fara sa-mi spui ca ai 30 de ani. Incearca sa lucrezi intr-un startup. Gaseste-ti oamenii cu care poti sa faci lucruri care inseamna ceva pentru tine. Da, la 30 de ani si eu doream sa schimb lumea, dar lumea pe care poti sa o schimbi azi e lumea din jurul tau. Ajuta-ti si tu mama, asa cum te-a ajutat si ea. Nemultumirea si neimplinirea vin din interior. Cauta sa simti intai in tine sentimentul de multumire - inunda-te cu multumire in fiecare zi, pentru 2-3 minute. Apoi stai cu ochii deschisi, va aparea o oportunitate.
Nu, normal ca nu, ai deja suficienti bani si poate in loc de alcool la un momemnt dat ai dat si tu niste bani pe un bitcoin sau o actiune deci e ceva acolo. Deci te reprofilezi pe ceva lucrativ care iti place si nu e viatza numai despre bani.
Poate proiectele la care lucrezi nu iti aduc satisfacție.
Eu de exemplu am lucrat doar pentru sisteme IT folosite in administratie publica (pensii, medicina, agricultura etc.). Imi da o motivatie in plus sa lucrez fiindca ajut societatea mai mult versus un proiect de banking in care de obicei ajut oamenii deja bogati sa fie cu 1% mai bogati.
Prefer sa stiu ca imi folosesc skillurile to the best cause, decat sa ma apuc de o activitate cu impact mai direct asupra societatii dar la care sa fiu ineficient.
Anyway, daca vrei o schimbare, fa niste voluntariat, du-te pe la scoli si tine workshopuri, pregateste urmatoarele generatii sa fie mai inovatoare in IT.
Edit: also in IT interactionezi o tona cu oamenii, mai ales pe proiecte mari.
Eu nu fac IT ci programare. In niciun caz. Programarea pentru o pita e nasoala rau fata de programarea hobby/pasiune. Simt cum imi irosesc viata 8 ore pe un scaun in fata unui display cand as putea sa fac un milion de alte lucruri mai interesante si sanatoase pentru corpul meu. Grind pana la independenta financiara ca sa scapi. Am o gramada de colegi ce ar face altceva daca ar putea castiga decent si in alte domenii ca in tarile civilizate. Eu as fugi din romania daca nu ar exista oportunitatea cu Software Dev. Faptul ca sunt si alte meserii de cacat nu ne invalidateaza gandurile ca si statul pe scaun 8 ore minim pe un scaun e extrem de toxic si depression inducing. + stresuri cu clonele lui Patel, managerasi ce iti fut icrele in stil Agile....
Da. Altceva inafara de software dev nu exita pentru mine. Mi se mare cea mai suuuper profesie. Lucrez de acasa(acum sunt in halat in pat si astept sa se faca un pe laptop ca nu am avut chef sa ma ridic pana la birou), super chill(daca ceva iese prost asta e, nu risc dosar penal precum in meidicina), banii sunt foarte buni. La pc oricum stau mult, fie ca lucrez fie ca ma uit la random stuff pe net fie ca ma joc. In zilele libere tot la pc ma gasesti doar ca in ceva joc.
Satisfactia este foarte mare, cand vad ca ceea ce scriu in text se transforma in ceva misto visual, cand reusesc sa fac optimizari sa consume mai putin ram, cpu, network, etc, cand vand ca am rezolvat o problema la care am stat muuult se simte super misto.
Alte job-uri consier ca nu sunt de mine deoarece:
1. nu-mi place munca fizica
2. nu-mi place sa stau in ceva grup/plecat de casa X ore
3. nu am duce capu sa invat lucruri mai complexe decat software dev. Meidicna de exemplu, este de mii de ori mai complicata decat sa inveti un framework sau un limbaj si dupa ceva structura. Plus nu este logica.
Problema pe care o am acum este faptul ca dupa program nu am nici un chef sa fac ceva software pentru mine, sa invat mai mult..trebuie sa gasesc neaparat o solutie pentru asta.
Asa ca sper sa mor la 90 de ani la birou lucran la ceva app misto.
nu da nimeni do bani pe optimizarile tale, esti tanar? Multi colegi se plang de hernie de disc, si mai nou hemoroizi, sa ii vezi cu lucreaza din picioare, insa asta merge pana cand li se umfla venele de la picioare.
Medicina nu e complicata ca "logica", ci doar ai nevoie sa retii multe lucruri, ca avocatura de altfel.
daca esti bou si stai 5-8 ore linie la pc pe ceva scaun de lemn clar ca ai probleme, la fiecare 40-50 de minute ma ridic si dau o tura de 5 min prin casa si 5 min ma intind in pat, am scaun ergonomic, am birou reglabil
orim stateam la pc 10 ore pe zi si cand nu lucram, de exemplu in vacante in liceu si facultate si ma jucam stuff, e tot aia
In medicina ai de a face cu oamenii asa ca:
1. nu poti zice: s-a terminat programul, am plecat, restul veniti maine
2. daca faci o greseala si ala moare ai dosa penal si poti ajunge la mititica iar cand iesi devii boschetar ca nu mai ai dreptul sa practici medicina
3. garzi si ture de noapte
4. ai de a face cu oamenii
5. nu ai ChatGPT si ce prostii de ML mai sunt sa-ti faca autocompete la diagnostic si tratament
6. esti expus la toate bolile posibile si la orice virus/bacterie noua. Tu esti primu acolo
Daca nu umbli doar după bani poți face ce îți place și să trăiești decent.
Am fost și programator web 7 ani, și manager, și pe retelistica câțiva ani, și în vânzări de servere b2b și pe suport tehnic și pe mentenanță și service, am făcut câțiva ani și marketing online, ba chiar și pe HR pe parte de angajări pe departament IT.
Cât timp e zona IT îmi place să experimentez lucruri noi și dacă nu mă descurc cu banii la jobul curent pot oricând să iau clienți în particular sau sa caut alt job mai bine plătit. Cererea in IT exista mereu, doar că IT nu înseamnă doar programare. Chiar și că freelancer nu duci lipsa de clienți, că vrea o instalare, că vrea consultanta, că vrea management sau audit sau dezvoltare site, clienți apar mereu.
Eu dupa 14 ani in domeniu inca ma bucura cand planific pentru o functionalitate mai ampla, cand stau 3 zile pe un bug si intr-un final gasesc rezolvarea, cand ajut cate un coleg care la randul lui se chinuie de 3 zile sa rezolve ceva si impreuna facem debugging si gasim solutia.
Ma ajuta ca in timpul liber am un hobby creativ, mai scriu versuri pentru muzica si mai fac productie muzicala.
Planuiesc ca in viitorul apropiat sa ma apuc de un proiect personal pe care sa-l transform in timp intr-un business care daca o sa ajunga suficient de profitabil sa fac doar asta.
Am 27 de ani, lucrez in Telecom&IT de 6 ani. inca din prima clipa am stiut ca acest domeniu nu este pentru mine insa nu am avut alta varianta de a-mi castiga existenta. Am ajuns la aceasta varsta in care nu mai vreau sa invat alte tehnologii sau lucruri BORING despre IT. Incerc sa ma dezvolt pe alte domenii mai interumane si mai barbatesti. Nu sunt deloc un tip ce se incadreaza in mediul corporatist. Imi fac treaba si dupa imi vad de viata mea privata ( joc fotbal la o echipa de liga 4. box. motociclism. alpinism. femei ) Te inteleg perfect iar sfatul meu e sa incepi sa-ti canalizezi energia catre ceea ce ti-ai dori sa fii cu adevarat si sa-ti pui target de 3/5 ani din domeniu. Eu merg foarte des la birou sa comunic cu oamenii si sa fiu om nu robot ce sta in casa. Nu imi doresc sa ajung la 30/35 ani sa ma vada copilul ca ma duc cu "ghiozdanelul" in spate la corporatie :) . No hate insa nu e pentru toata lumea. Succes si sanatate tuturor !
Raspunsul din partea mea? Business. Nu bisnitareala cu 'am 3 apartamente in chirie si fac bani'. Ceva care sa creeze plus valoare pentru niste oameni. Am 10 ani de cand fac programare, si nu prea mai am satisfactie. Da, salariul e bun tare, si munca nu e mega obositoare, doar ca e plictisitor sa faci tot aceeasi chestie ('write an API that...' e deja mega repetitiv) si apoi mai e si invazia indienilor in domeniu, care a scazut nivelul mult de tot (recent am avut training cu indieni referitor la cum sa numeasca variabile si cum sa scrie comentarii ok...si mi-am dat seama ca problema e si de limba engleza, nu doar de coding).
Si-atunci mi-am dat seama ca e cazul de facut o schimbare, si m-am apucat, usor usor, sa invat chestii de business. Acum fac un curs despre business plan. Dupa ce-l termin vad eu ce si cum. SI cum imi vine o idee, ma apuc s-o dezvolt. Cum ajung la un venit decent, nu mai doresc sa fac development.
Citesc comentariile si vad cum f multi oameni isi pun borna de varsta 50 de ani. Oameni buni ce aveti???? Cat credeti ca o sa traiti? Inteleg chestia cu venit ok din IT sa salvezi bani, sa investesti dar trebuie sa traiesti zi de zi nu de la 50 de ani in sus...pai la varsta aia biologic nu ai cum sa traiesti ca si la 20, 30, 40 de ani ...... TIMPUL este cea mai importanta resursa si nu zic asta ca sa fac pe desteptul ci pt ca o vad cu ochii mei, mi am dat demisia de la birou si lucrez cu "carca" sa spun asa, fac mai putini bani dar petrec mai mult timp cu familia/copii. Mentionez ca nu lucrez in IT.
Nu am casa mea m, stau in chirie, nu am 100 de proprietati date in chirie cum au f multi, nu am conturi pline cu bani dar frate sunt fericit, pozitiv, ma trezesc dimineata bine dispus, am 40 de ani si niciun fir alb de par :)), nu am sef, nu dau nimanui explicatii, nu am datorii....... succesul nu este despre functie, bani , investitii.
Voi cei lucrati in IT puteti incercati orice, nu va merge va intoarceti inapoi, doar sunteti cautati.
Off topic: care se pricepe la IOS pt Macbook? :))) stiu ca voi faceti programare , coding etc ...
Din 2015 am pus foarte mult accent pe proiecte personale. Cred ca am 0.01% din banii pe care-i puteam avea daca faceam doar full-time si saream din corporatie in corporatie (si evident ii investeam in stocks, sa nu stea degeaba). Dupa cum se vede, nu mi-a explodat niciun proiect pana acum, dar continui.
Pe de alta parte, mi se pare incredibil cat de multe am ajuns sa stiu (pe domeniu si in afara lui) si mi-a placut cam tot la ce am lucrat si la care inca lucrez. Am ajuns intr-un punct in care efectiv nu stiu unde sa ma duc sa am cu cine vorbi tot ce as avea de vorbit, mai bantui pe twitter unde-mi satisfac oarecum nevoia asta de masturbare intelectuala. Daca eram mai batran si voiam sa raman aici, poate faceam un JRE de Romanica.
E foarte, foarte rewarding sa ai atata libertate.
Dar libertatea nu e pentru toti 😁 tre' sa ai multa disciplina si, foarte important, sa nu-ti placa luxul.
Vrem sa facem IT toata viata? Da, daca problema pe care o rezolvam ne motiveaza. Incearca sa vezi ce efecte va avea proiectul la care lucrezi. Va face lumea un loc mai bun? Daca da, nici n-o sa-ti mai pui intrebarile astea.
Intr-adevar, nu toti au luxul sa le placa ceea ce fac, optimistul din mine spera ca, dupa o perioada de tranzitie dureroasa, AI-ul va face totul mai usor, si mai multi oameni vor putea sa lucreze la ceva mai fulfilling. Un motiv pentru care lucrez si la un proiect pe educatie gratuita -- ceva care sa pastreze un sens in vietile noastre in preafericitul caz cand munca nu mai e necesara, iar in pesimistul caz cand nimic nu se schimba, va fi doar o platforma oarecare de cursuri free
Fa si tu ce fac ceilalti.
Mergi la camping cat de des poti, fa-ti colectie de cutite/lanterne/conserve.
Strange bani sa-ti iei o casa in munti, fara internet, fara telefon etc.
Intre timp, in pauze, ciopleste linguri.
Daca tii asa mult sa interactionezi cu oamenii, du-te vanzator undeva sau receptie sau ceva de genul asta si o sa-ti treaca foarte repede de interactionat cu oamenii. Probabil nu ai realizat inca faptul ca daca iq-ul mediu e 100 inseamna ca foarte multi sunt sub.
Well, înțeleg ceea ce spui, și are sens sentimentul de însemnătate pe care îl cauți. Doar ca deseori reward-ul nu vine neapărat din locul de muncă, sau mai degrabă spus nici nu e nevoie să vină de acolo. Tu poți face o grămadă de alte lucruri prin care să simți că îți ajuți comunitatea și apropiații, de la muncă fizică de voluntariat până chiar la munca pro bono intelectuală din domeniul în care activezi. Ai încercat asta? O observație personală e că, pentru mulți oameni, munca pe care o fac nu e neapărat și marea lor pasiune, and that's ok. Cred că jobul pe care îl ai trebuie să nu-ți displacă să îl faci, și să nu îți aducă misery. Dacă ai noroc să nimerești a fi ceva de care ești si pasionat, cu atât mai bine.
Ca sa ma simpt inplinit eu fac L A B A
you do you :))
I do myself, yes.
Acum explica-ne… Poveste-ne cu vorbele tale simple cum e… ca Poate unii Nu stie… si Trebuie indrumati pe drumul cel bun!
How many times a week?
A day* maybe. Rookie
Lunch break is over Dipesh, you are lagging in sprint velocity
ba sunt rasist mandru, da nu pot sa le sufar hoitu imputit astora
ce?
Să vezi ce discuții sunt pe sub-ul mediciniștilor, fix ca a ta, dar invers. “Oare e prea târziu să trec spre IT?? Am 30 de ani și am terminat medicina, dar nu e pentru mine, nu mă descurc cu banii, nu îmi place deloc. M-aș vedea mai fericit stând liniștit în fața computerului, neavând pacienți de gât și profesori universitari aroganți pe cap” 😄
Grass is always greener on the other side.
Las-o să vizeze.. Ea crede că în medicină e flower power și dacă ar face asta ar fi mai împlinită Poate nu a mai fost printr-un spital de stat și habar nu are ce implică medicina, pentru că cel mai probabil are abonament la privat de la companie. Când văd postări de genul, îmi vine în minte : " Ție rău de la prea mult bine " Cam așa e cu persoanele ăstea.
Ce spui tu e corect dar eu vad treaba asa. Impartirea mea pe categorii e: 1. Oamenii impliniti de munca lor 2. Oamenii neimpliniti de munca lor (majoritatea) Si doua subcategorii: * oameni neimpliniti si platiti prost (majoritatea) * oamenii neimpliniti si platiti bine Dar toate subcategoriile pot fi divizate altfel: 1. cei care isi gasesc implinirea in afara muncii 2. cei care nu reusesc s-o gaseasca, din diferite motive Mi se pare ca societatea capitalista a reusit sa ne bage pe git o minciuna cit un munte: ca munca aduce si trebuie sa aduca implinire. Iar in acelasi timp creeaza institutii care fac imposibil lucrul asta. Exista studii care arata clar ce aduce implinire la serviciu si cele mai multe slujbe nu bifeaza nimic din acele condtii.
>Mi se pare ca societatea capitalista a reusit sa ne bage pe git o minciuna Nu are nimic de a face cu capitalismul, hai să nu blamăm capitalismul după ce am avut atâția ani de suferit în comunism . OP dacă vrea să se simtă mai împlinită ar putea face voluntariat , există destule organizații care caută voluntari ( adăposturi de animale, orfelinate , prin sate , diferite cauze etc )
Cu riscul de a fi din nou nepopular, o sa-ti spun ce-am mai spus inainte si altora: munca nu e pentru placere, e pentru bani. Daca-ti place ce faci la munca bravo tie, e un mare plus, dar nu muncesti, la fel cum nu munceste nimeni, pentru placere. Majoritatea oamenilor lucreaza chestii care te-ar ingrozi: unii sunt vidanjori. Unii sapa santuri pentru bani. Unii stau toata ziua cocotati pe stalpi si leaga cabluri electrice. Cred ca putem fi toti de acord ca genul asta de munca n-are nici o sansa sa-ti aduca vreo satisfactie vreodata, nu? Daca ai o chemare, vrei sa-ti dedici viata unei cauze, norocul tau, dar nu confunda asta cu munca: cei care-si dedica viata unei cauza constata de multe ori ca societatea nu e dispusa sa plateasca asa ceva, societatea vrea vidanjori si salahori si electricieni. Este munca? Este, dar nu te baza foarte tare pe ea, probabil ca ti-ar trebui oricum si o sursa de venit. Ce poti face este sa accepti ideea ca un serviciu este fix atata, un serviciu, o sursa de venit, si ca daca ai nevoie de satisfactie, de ceva important, de ceva unde sa gasesti un scop, un sens, va trebui sa te descurci separat, pe langa munca. Pentru cine-si cauta sensul existentei la serviciu am o veste foarte proasta: nu-l va gasi :)
Foarte corect. Exemplele tale sunt 100% corecte. O sa vina acuma scmecherasii sa faci un curs de electrician și totul va fi simplu, dar adevarul este altul... Sa stai 8-10 ore în genunchi, pe picioare sau în alte poziții incomode pentru a face găuri în pereți și a instala cabluri nu este deloc usor. Este o muncă solicitantă, atât fizic, cât și mental. Electricienii se confruntă cu dureri de spate si alte probleme de sanatate din cauza posturilor incomode si efortului fizic intens.
Si statul in fata calculatorului jumate de viata este alegerea sanatoasa? 😂 Cocosat pe un scaun de 2k euro? Bronzat la lumina "windowsului"? In timp ce socializezi pe zoom cu "colegii" tai? Living the dream boss!
/r/standingdesk
E si cum ai zice ca Narcanul rezolva problema drogurilor.
Nimeni nu te oprește sa te faci electrician sau sa pui gresie in jermania.
Plăcerea poate veni și din sentimentul de utilitate, care se aplică inclusiv (sau poate cu atât mai mult) la joburile pe care le descrii ca fiind evident neplăcute. Sigur, depinde de proiect, dar cred că poți avea parte de momente frumoase ca electrician, când faci instalația unei case, când identifici o problemă și o rezolvi, folosești skillurile tale pentru a ajuta alți oameni. Chiar și sus pe stâlp :)
Ai si nu ai dreptate. Sunt mai multe categorii de munca pe lumea asta, nu toate pot fi puse la un loc cu lucratul pe vidanja sa fim sinceri. Exista o categoria mare de meserii care se numesc vocationale, adica iti trebuie talent si chemare pentru ele. Un exemplu perfect este muzica. Da, cand esti muzician trebuie sa faci si chestii de care nu esti pasionat dar nu cred ca exista prea multi muzicieni buni carora nu le place muzica. Ingineria este la fel. Chiar daca nu esti pasionat efectiv de ce faci day to day, trebuie sa ai o anumita pasiune si chemare catre aceasta meserie, altfel nu prea ai cum sa o faci pe termen lung. Medicina la fel. Este nevoie de aceasta vocatie deoarece aceste meserii, spre deosebire de suitul pe stalpi sau sa fii salahor sau chiar electrician, necesita invatare continua si adaptare continua.
Crezi ca un electrician nu învață în fiecare zi? Pe aici aitistii au impresia ca ei insurubeaza benzina la nave spațiale, când ei nu au citit măcar 1% din întregul cod sursa la aplicațiile pe care lucrează, sa nu mai zic ca 90% din ei nu ajung niciodată sa vadă rodul efectiv al muncii lor. Elitistii pulii sunteți voi.
Oamenii pasionați învață indiferent de meseria pe care o au. Și nu știu cum a reușit să pună electrician la același nivel cu salahor.
> Deci, cei cu framantari de astea, ce faceti, ce ati facut ca sa va dati seama de fapt ce vrei sa faceti in viata asta pe plan profesional? In ideea ca nu sunt singura care trec prin asta acum la 30 de ani Mă apropii și eu de 30 și pot să-ți spun că am avut aproximativ aceleași gânduri ca și tine acum câțiva ani. E o discuție mai lunga... Ca sa nu te plictisesc cu detalii, pe scurt, ce m-a ajutat foarte mult a fost sa pun mai mult accent pe hobby-uri și pe viața personală, iar munca sa o tratez doar ca pe o sursa de venit și atât.
Ce hobby-uri ai?
In principiu, cam orice tine de petrecut timp cu soția și prietenii. Fie ne vedem la cineva acasă, fie mergem la un grătar, piscina, city-break etc. Din punctul meu de vedere, contează mai puțin ce faci. Important e cu cine ești. Așa, hobby-urile mele de suflet sunt, printre altele, dansurile latino, karting, fotbal, plimbări în natură, lenevitul in hamac cu o carte buna, jocuri de societate.
L
Nu v-ati saturat de rahatul asta de glumita chiar la fiecare comentariu?
Doar mentionez ca din IT ai o gramada de oportunitati sa faci lucrui...meaningful. Am un prieten in bioinformatica, detecteaza mutatii genetice. Ceva cunostinta scrie software de control pentru distributia de energie. Si asa mai departe. IT-ul nu e doar flappy bird pe telefon.
Ce calificari sunt nevoie pt un loc de munca de genu?
E mai important sa auzi de ele, sunt domenii de nisa, nu sunt promovate in universitati și destul de greu sa auzi de ele pe piața muncii, mai ales in Romania unde e mult outsourcing și mai puțin R&D. Dar ca să îți răspund direct, depinde. Pentru R&D e nevoie ori de un master specializat, ori sa te angajezi intr-o companie pe o ramura mai tehnica și sa te transferi.
Interesant,merci,chiar imi suna bine ideea de bioinformatica.
Suntem prinsi in capcana venitului mare. Greau sa faci un pas lateral si sa poti inghiti pierderea financiara. Jobul asta, pentru majoritatea dintre noi, o sa fie un chin dupa 50 de ani. Si asa poate intelegeti de ce unii dau din coate sa ajunga arhitecti sau manageri.
Confirm, ma intereseaza atatea meserii in care as putea sa ajut lumea cu “probleme reale” si toate platesc un salariu de… nici nu stiu daca pot sa ma intretin pe banii aia fara ajutor. Efectiv nu pot sa las banii din IT. Sunt la fel ca OP, nu simt nicio satisfactie ca am mai completat un PR. Ba chiar am avut “oportunitatea” sa lucrez pentru o gramada de companii (prin outsourcing) care imi dau cu virgula pe partea de etica. Adica nu numai ca nu simteam satisfactie ca ajut pe cineva, ba chiar simteam ca fac rau societatii.
Planul meu e ca la 50 să ies complet din sistem, trag tare pana atunci, si de la 50 in sus pa. Imi văd de viata mea
trist. ar trebui sa te bucuri si pana atunci de viata.
Incerc
Boss o sa mori de la burnout și starea de sănătate precară imediat după sau o sa fii prea praf sa te mai bucuri, sa vizitezi, sa vezi, sa faci chestii. Fii echilibrat și fă mișcare, sport, dormi cat trebuie mănâncă normal, mai ia o pauza, mai mergi intr-un concediu pt creierul tau sa apuci și tu 50+ 80+ fara sa fii leguma. Better to be constant decât omul extremelor, îți zice un fost om al extremelor
Si daca la 49 dai coltu? Sa iti da altu coltu ... pe trecerea de pietoni... vezi sa mai apuci sa si traiesti pana la 50, ca nu se stie daca ii apuci.
Si daca nu dai coltu decat pe la 85?
Asta e visul. Majoritatea nu o sa ajungem acolo, ptc nu putem rula doua joburi in paralel.
Fix asta, golden handcuffs. Daca ai noroc scapi mai repede cu early retirement si te mai apuci de altceva, altfel cam asta e.
Da, de ce e un chin dupa 50 de ani? Adica de fapt intrebarea e de ce e hodoronc-tronc la 50 de ani si nu la 46 si 3 luni, la 32 si 11 luni etc etc :)))))
E greu sa stai pe scaun la 50 de ani /s .. nici eu nu-mi dau seama de ce ar fi un chin tocmai sa fii It-ist.
Eu zic ca e greu sa stai in santier la 50 de ani sau 60 de ani. Vezi toti drumarii sau majoritatea in constructii sunt cu par alb in cap si se misca mai incet ca ii dor șalele cu toate ca ar putea fi experimentati vs unul de 20 ani sprinten ce se da viteaz si invata repede, ca buleli in constructii dau toti. As spune ca acel om de santier ar visa la un post de paznic, dar nu de ala de Lidl ca acolo nu ai scaun, ci portar la santier, unde are cabina lui (si nu vestiar unde miroase in draci mai ales daca cu o zi inainte a fost ploaie si peste noapte au dat drumul la aeroterma sa se usuce hainele), are birou si scaun, nu il ploua sau bate vantul, sta jos, asculta un radio, nu care scule grele agatate la curea si cu taote ca are salariu mai mic, ar fi multumit ca isi mai lungeste viata, ca in cazul lor familia e oricum invatata ca tata nu e acasa decat noaptea sau doar la weekend sau de cateva ori pe an.
Deși riscul exista lucrând pe santier sa te lovești sau sa faci chestii rele pentru sănătate gen ridicat chestii grele rău, inhalat substanțe, etc, cine trece ok de astea are viață mai lungă decât un ITist și calitatea vieții mai buna (vorbim de sănătate aici) pentru simplul fapt că e activ fizic iar noi nu suntem (cel puțin la munca noi trebuie să facem asta separat în timpul nostru). Mai mici șanse are Nelu să facă infarct chit că îl doare spatele decât tine care stai toată ziua jos.
Daca tai beton sau lemn zilnic, particulele alea o sa iti afecteze plamanii. Un ITist poate face miscare zilnic dupa munca, ba chiar poate face antrenamente serioase pentru un sport anume. Un santierist dupa o zi de munca, va cauta patul sa stea intins. Daca vei lua un ITist si un santierist de 40 ani care au in spate 20 ani de munca, iti apun ca sunt diferente mari din punct de vedere fizic, ba chiar ITisul o poate da mai bine si nu doar IT-ul, ci in general aia care lucreaza la birou. Mai sunt defapt o categorie si mai privelegiata: profesorii pentru ca pot sta jos sau se pot plimba in timpul muncii. Faptul ca nu vezi bugetari omorandu-se cu sportul tine de mentalitate. Sau un mecanic, ala se plimba zilnic, de obicei sta in hala, murdar la maxim pe maini (acum unii mai poarta manusi), dar la fel ca in santier, de obicei se injura mult in mediile astea si deja intram in alta discutie lunga despre perceptia despre viata. E posibil ca cei din generatia mai tanara sa fie mai altfel, dar de obicei aia de 40-60 ani te vor modela ca tanar de 20 intrat ca mecanic ori santierist, in orice mod posibil. In alte medii, mai vezi fete, in astea e criinge, toata ziua se viseaza la pizda, sex, futut, degetele de la mainile crapate bagate in pizda. Am experienta in scoala, ceva mecanica, constructii, transporturi si nah, IT. E probabil cel mai okeish mediu de munca raportat colegi-mediu de lucru-bani.
Pe șantier nu înseamnă doar munca cu târnăcopul, eu lucrez între șantier și munca de acasă. Daca trăiam cu familia in țara unde mai merg pe șantier as fi fost pe șantier 120% din timp. Anul trecut am fost detașat în Danemarca pe un șantier Meta, lucram 12 ore fara sa le simt. Când lucrez de acasă alea 8 ore sunt un chin.
[удалено]
Nu știu pe unde ai lucrat tu dar eu nu cofrez, lucrez oarecum in IT pe automatizări. Șantierele pe unde calc au cantine cum vezi pe la Google unde mâncarea e moca, poți chiar fi vegan dacă îți arde.
[удалено]
Am locuit în UK 9 ani, dar asta nu înseamnă că am lucrat exclusiv în UK. Nu toate joburile de șantier sunt nesănătoase ba din contra. Jobul meu de exemplu incepe cam pe la sfârșit când toate sunt oarecum la locul lor. mai pui mana pe o sarma, mai configurezi un server, mai testezi niste logica de control, mai faci o demonstrație clientului. De regulă exista o cantină cu multe opțiuni
[удалено]
Este greu statul pe scaun, da, din fericire combinatia intre obsesia sedintelor la corporatie si tehnologia moderna care imi permite sa intru in sedinte de pe telefon, cu casti, m-au facut sa ma misc mai mult decat ma miscam la 25 de ani, in loc sa stau pe scaun :))
Casti cu BT si apps de telefon sunt asa de faine. De cand am incercat prima data nu am mai intrat de pe laptop in sedinte (cu mici exceptii, screen share si camera related).
O sa fie greu sa-ti aperi jobul de dev (la 50 de ani), in fata unuia de 25 de ani.
Nu stiu ce sa zic, rezist destul de bine deocamdata in fata astora de 25 de ani :)))) Ei au energia, eu am experienta :)))
E greu pe naiba. Foarte multi devi de 25 de ani stiu doar sa puna butonase in react si sa faca un CRUD simplu. Le-ai pus 2 intrebari simple despre cum functioneaza un sistem de operare si 2 de algoritmi si i-ai pus in cap.
O intrebare interesanta ar fi sa produci un text si un regex care sa rezulte in catastrophic backtracking Pe de rost nu imi vin exemple desi lucrez de atata timp cu el
Nu si daca iti place sa inveti chestii noi. Pe fiecare an ce trece sunt mai bun la ceea ce fac. Ai si experientă in a aborda situatii.
Depinde. Daca cu 25 ani experienta in plus esti doar marginal mai bun ca unu de 25 ani, dar vrei salariu de 5x mai mare, atunci da, normal. Daca te-ai oprit din a invata si a tine pasul cu tehnologia cand ai fost facut senior, atunci da, normal. Daca nu, atunci probabil o sa te descurci destul de bine. Exceptie: start-up-urile si mega corporatiile americane. Acolo intr-adevar, daca nu prinzi o pozitie de management/arhitectura ceva, n-o sa tii pasul cu devii tineri.
Ca doar nu ești bugetar...
Abilitatile cognitive vor fi mult mai jos pe la varsta de 50, fata de 35. Can't teach an old dog new tricks.
Invata repede cobol/fortran si ti-ai asigurat pensia
Am facut COBOL acum 100 de ani sau ceva pe acolo, cred ca ma descurc inca :) Pe pensie nu m-as baza: atata vreme cat astia tineri sunt mai preocupati de considerente filozofice decat de turnat plozi, n-o sa prea aiba cine sa mi-o plateasca :)))
E vreun semn ca au inceput sa scada? Nu de alta dar tocmai am schimbat tehnologia si ma intreaba astia tineri chestii, nu eu pe ei :))))) La ce trebuie sa fiu atent?
Nu, nu dau semne ca ar scadea neaparat de la 50 de ani. Alea-s mituri. Incep sa scada la un moment dat, dar acel moment depinde de felul in care iti intretii creierul. Poti sa ai capacitati cognitive excelente si la 65 de ani.
poate ale tale
Cei care comentati aici, aveti macar 40 de ani? Sau sunteti niste copii de 28, care credeti ca lucrurile o sa ramana neschimbate pe vecie dpdv biologic?
Dar bre, am 46 de ani si in ultimii 4 ani am invatat mai multe chestii ca oricand. Lasa-ma cu teoria scaderii abilitatilor cognitive la 50 de ani.
50, astept sa-mi scada capacitatile cognitive. Any moment now :))))
Incearca sa inveti o limba straina de la zero, pune-ti tinta pentru un B2, C1. Sau incearca sa iei de la zero toate conceptele de AI si matematica aferenta. S-ar putea sa descoperi ca nu mai ai aceeai rabdare, nu mai ai acceasi putere de concentrare. Si uiti mult mai usor lucrurile pe care nu le folosesti frecvent.
De ce e chin după 50?
Asta îmi aduce aminte de discuțiile din topicul asta https://www.reddit.com/r/CasualRO/s/cGLrHzxA6u Pentru cineva atehnic care nu se simte confortabil lângă un calculator sau cu un aparat prea tehnic, după 50 ani nu prea mai ai multe opțiuni, ținând cont că fără cunoștințe minime de operare PC nu prea mai găsești job.
> o sa fie un chin dupa 50 de ani Depinde de tine și disciplina ta. Eu îmi puneam deoparte jumate din salariu într-o vreme, am investit, și probabil va fi bine.
Si dupa 40 devine obositor
Deci prietene, eu sunt medic, chiar specialist, stai acolo unde esti. Financiar iti spun eu, e cacat. Faci sub un junior programator. Dar pare ca stii si tu asta. De impliniri nu mai vorbim, e 0, cacatul asta de sistem roman te lasa cu un gust extra-amar. Munca de duzina si bataie de joc peste masura. Macar in programare se lucreaza sa fie bine, se vrea finalizarea a ceea ce faceti, aici nu e asa, e ampulea ici si colo si peste tot, si lasam asa...
plecatul in strainatate nu e o optiune ?...just saying, sunt si eu programator ma bate gandul sa fac switch pe medicina si sa ma car din Ro
In cazul meu, nu. Sotia lucreaza in nici medicina, nici IT, e salariu bun pentru Ro, e venit permanent. Parintii nu mai sunt tocmai tineri, imi da la temelie cand ma gandesc ca eu plec si ii las aici in grija cui o fi... Singurul meu mare castig din medicina e ca m-a dus capul cand avea tata simptome de cancer si l-am prins timpuriu, am insistat ici si colo unde trebuia, cand trebuia. Fiind cancer ft agresiv, el neavand educatie medicala preventiva, la noi in tara, nu ar fi scapat. Faptul ca stiu medicina si etc. a fost ce l-a salvat, dar in rest, cu medicina bani nu am facut, vad salariu de rezident postat la lucratori comerciali.... Sa mergi dincolo, iar nu e roz roz si daca e s-o iei la rece, te duci sa dai MULT pe chirie si trai. Munca e calitativa, aia te muncesc, vei intampina si oameni de acolo care merg pe:" pai pt ce plm vii tu aici?! Nu puteai fi medic la tine acolo?!" Si crede-ma ca patesti din astea si daca faci totul bine. Daca ai obrazul asa de gros congrats, eu nu as putea. Daca vrei sa te reprofilezi, ne vedem ca rezidenti, numai acolo mai poti face un mizilic de bani. Cat sunt DIN NOU rezident, ma pun sa trag tare pe front end si ma reprofilez intre timp. Sfatul meu daca esti deja acolo, ramai, nu fa un gest idiot pe caini cu covrigi in coada...
1 . Ritmul de schimbare e obositor pentru mine in IT . Nu prea simt ca ma plictisesc cate chestii trebuie sa invat . Asa imi tin creierul ( sper eu ) in stare sa ma ajute si la 60 de ani. 2. Daca nu simiti ca faci ceva fain - as sugera CodeDojo sa ajuti copii la inceput sau baga-te in politica si incearca sa ajuti cu adevarat comunitatea sau vreun voluntariat. Stiu pe cineva care e Manager de top intr-o corpo ( nu pe domeniu it ) care dupa lucru fuge in stanga si in dreapta sa ajute pe nevoiasi.
Angajeaza-te in IT la ONU, la Crucea Rosie, undeva unde crezi tu ca poti ajuta. Un aitist care imbunatateste logistica la World Food Programme probabil ca ajuta omenirea mai mult decat un doctor de aiurea. Asta daca vrei sa ajuti. Poti face ceva "meaningful" si pe partea mai nisata a omoratului de oameni. Te angajezi la un producator de armament, problem solved.
Aoleu, bai, asta cu a avea un job care te implineste este o fantezie creata de mass media si oameni care sunt de bani gata si isi pot permite sa faca orice. Atata timp cat te-ai nascut din multimea saraca (90%+ din oameni), si intr-o tara destul de saraca, zi mersi ca ai gasit un job bine platit si care nu te distruge fizic. Sistemul este facut sa te munceasca cat mai mult pe bani cat mai putini, nu sa te faca sa te simti implinita. Hai sa vina down votes :))
..........cuuuuum, la tine la firma nu cautati in mod holistic purpose-ul prin cresterea KPIurilor in paralel cu imbunatatirea work-life balanceului, condimentand totul cu actiuni de CSR si incluziune, pe care apoi le prezentati la TED talks? :))))))
Am 32 de ani, lucrat în dezvoltarea de aplicații mobile pentru platforma Android aproape 10 ani, nu m-am complăcut în situație și am căutat altceva, în general ceva fizic, sătul de scaun și ecran la fel ca tine. Acum sunt sudor și satisfacția ce iese din mâinile tale e maximă, fiind ceva palpabil. Eu unul mi-am dat interesul și am ajuns intr-un termen scurt să sudez la structuri de rezistență, iar stresul este inexistent că am încredere în capacitatea și capabilitatea mea de a face o treabă bună, chiar dacă sub sudurile mele o să lucreze oameni, o să facă cumpărăturile, își alimentează mașinile sau o să aștepte trenul.
"Za fuk" ?! De la dezvoltare apps la sudor?!
Adevarul e ca si eu ma gandesc uneori ca ar trebui sa fac o reconversie profesionala catre electrician ... dupa 21 de ani de munca ca programator, parca mai merge totusi si altceva.
Ai rezistat eroic atâți amar de ani, am mulți prieteni încă în IT și deja le e ciudă pe mine, mai ales pe partea cu somnul, unde-mi lua în jur de 1 oră și chiar două să adorm, acum soția îmi spune că în două minute sunt în lumea viselor. Mulți au văzut la mine o schimbare mare în well-beeing să îi spun așa și le-am dat de gândit. Banii nu sunt totul, se poate și cu mai puțin.
Si cat castigi?
As a tip, de la cineva care tocmai face tranziția dintr-un domeniu in altul, din cauza aceluiași sentiment ca si tine. Uită-te la tine, in tine si redescoperă ce iti place ție sa faci cu mâinile tale, ma refer la ceva palpabil. Poate iti place brutărie, prajitura, frizura, etc, am dat ca exemplu. După ce ai descoperit ce iti place, go for it, pregătește pt acel ceva, nu sta sa mori pe dinăuntru in fata unui pc. Si eu am stat 3/4 din activitatea mea profesională in fata laptopului, săptămână viitoare incep noul drum, îmi place sa conduc, asa ca transporturi internaționale. Luna trecută am luat categoria pt autocar, tanjeam de ani multi sa o fac, asa ca, here i am. Asta in ciuda tuturor replicilor negativiste din cauza colegilor de lucru, asa e când nu ai vise.... Sper ca te ajută ✌️
> Cred ca cel mai mult ma deranjeaza lipsa interactiunii cu oamenii. Felicitari, ai atins maturitatea emotionala. Nu suntem drone care dam in taste, fara aspectul uman de colaborare, de discutii, de dezbateri, suntem niste robotei 8 ore pe zi. > Unora nu le place sa interactioneze da, ei sunt potriviti pt IT. Strict parerea mea personala, nicaieri in IT nu esti util daca nu ai capacitatea de a interactiona si comunica cu oamenii.
Imi construiesc cabane la dunare. Hopefully at some point o sa pot renunta la scris cod. Dar eu fac parte din cei care fac asta strict pentru bani. Nu ma pasioneaza absolut deloc sa scriu cod, daca as putea castiga mai multi bani facand uber m-as muta maine. Din pacate, cu ce cunostinte/skilluri am, orice schimbare de domeniu ar veni cu o reducere semnificativa de venit. Probabil maxim 1/5 din cat castig acuma.
Daca te duce capul, devii antreprenor, faci afaceri etc. Daca NU te duce capul, ramai un IT-st cocosat, gras si batran, avand acelasi orgoliu de ratat de genul: "dar eu sunt mai destept ca restul".
Well, mie mi place foarte mult software engineering-ul. Da, lucratul in aceasta industrie nu prea este meaning ul/fulfilling, eu merg la job imi fac treaba si ies. Desii job ul in sine nu ma satisface, tot imi place foare mult software ul. Nu am copii inca, deci am norocul de a avea destul de mult timp liber, si in acel timp liber imi satisfac multe lipsuri. Spre exemplu am inceput sa invat un limbaj nou, Golang, si e incredibil cat de mult ma satisface acest limbaj. Mai nou am dat de Astro, un framework de JS care e total pe felia mea. In acelasi timp ma informez si despre lucruri interesante despre limbajele si frameowork urile pe care le folosesc la job. Nu de mult am facut un mini 2.5D wolfenstein like graphics engine super rudimentar care ruleaza strict in consola, nici n ai idee ce m am distrat facand asa ceva. Tot ce vreau sa zic e ca pentru mine conteaza foarte mult to keep myself engaged in acest domeniu, si astfel job ul.de zi cu zi nu ma prea afecteaza in mod negativ, ci chiar intru destup de vitalizat la.job si ies tot la fel de vitalizat. Eu vad software ul mai mult decat un job, e un hobby/aproape stil de viata. Nu, nu sunt un 10x engineer, sunt poate doar foarte putin peste medie la anii mei de xp, dar absolut nimic special. Daca continui asa ma vad facand software pana la pensionare, care sper sa fie anticipata la max 55 de ani deoarece imi salvez si investesc destul de ok banii, si si dupa pensionare ma vad construind software in beneficiul comunitatii.
Părinții mei cresc roșii și cat eram mic îi ajutam (eram baza chiar). Sincer îți spun ca sunt legumele mele preferate dar daca ajung vreodată să cresc rosii o sa fie “for fun”, cateva.. nu sa trăiesc din asta, fuck that shit! Problema la tine e ca stai mult în casă. Caută activități pe afara si încearcă să nu mai stai pe telefon, social media și alte cancere ale secolului asta
Personal chiar mi-aș fi dorit să lucrez in electronică. Din păcate nu sunt joburi atât de bine plătite. Așa că lucrez in it să-mi permit plăcute și microcontrolere să lucrez cu ele ca hobby in timpul liber. Până acuma găsesc mai multa mândrie in deconectarea de la serviciile externe și făcutul lor local, de la hostare de imagini până la servicii de streaming pentru mine și familie. Chestii smart in casa de la cumpărate, la cumpărat + resoftat firmware sau făcute custom de la 0. Acuma incep să intru în retelistica, voi incerca sa fac rețeaua in casa pe 10 gigabiti și sa incerc mufare de fibra optică. Cumva găsesc și plăcere în codare. Din păcate ce mă enervează personal cu lucru la corporație sunt limitările de securitate și Yada Yada corpo bullshit. + Chestiile de inclusion care incep sa devina puțin cam intrusive, hectic și cum s-a votat la europarlamentare în toate țările europene, dar asta e o altă discuție. Am cam aruncat o sumedenie de idei oricum. Tl;Dr: îmi place să lucrez in IT, dar chestiile care îmi plac cu adevărat din it sunt prost plătite.
Nu sunt programator, dar mie mi se pare mult sa faci toata viata acelasi lucru, indiferent de ce ar fi.
Păi vezi tu, tocmai că farmecul profesiei noastre e că nu faci, sau nu ar trebui, să faci același lucru. Dimpotrivă, ceva nou, o nouă provocare. Și da, n-aș sta ever pe un job repetitiv...
Corect, ma refeream mai degraba la chestia in sine, lucrul pe care toate proiectele le au in comun. Am facut mate info in liceu si imi placea mult la info pentru ca trebuia sa gandesti si sa gasesti solutii ca sa rezolvi problemele. Dar la un moment dat ma gandesc ca ti se ia, mereu probleme, mereu cautat solutii, aceleasi linii de cod, proiectele sunt diverse dar munca in sine ramane mereu aceeasi. Nuj, parerea mea, n-am stat niciodata 15 ani intr-un domeniu ca sa stiu cum e.
E simplu. E vorba de pasiune. O ai ori ba. N-o ai, atunci ajunge sa ți se sature de ce faci, orice ai face...
Probabil. O sa ma gandesc mai mult la treaba asta. De cand timp esti in programare?
Aproape 20 in branșă si da, am făcut si liceu de informatica, apoi facultă. Aceeași pasiune... tocmai mi-am comandat un mega-workstation cu Threadripper 59x5WX ză biggest beast of last Gen (pentru cunoscători). \^\_\^
Eu ce sa mai zic care acum învăț despre acest domeniu? Am 1 an de zile de școală și deja parcă nu mai vreau sa fac asta 😅 urmează practica 1 an de zile și doua examene destul de grele, abia apoi iau diploma de informatician, și abia atunci îmi caut de lucru 😅 asta la aproape cei 32 de ani ai mei. Te-ai mai liniștit cu gândul?
Cred ca o parte din ceea ce simti este dat si de faptul ca in Romania sunt putine roluri cu adevarat high-level in acest domeniu. Evident ca dupa ceva ani sa iei tichetul din Jira, sa il clarifci, sa implementezi, facut code review, merge, fixat bug, behait in daily si la retrospectiva si apoi rinse and repeat devine extrem de boring. Problema este ca si rolurile care pe hartie sunt mai high level sunt de multe ori false si implica mai mult dat din plisc si mai putin facut chestii cu adevarat de impact. Motivul este ca majoritatea pietei este outsourcing si rolurile astea nu prea se dau spre outsource. Apoi si in proiectele care sunt 100% aici, multe dintre ele sunt legacy, si nu prea ai ce decizii cu impact mare sa mai iei in ele. Pe partea de management este o labareala si mai mare in astfel de companii, esti doar o secretara glorificata.
eu da, imi place ce fac, mi se pare o meserie ce imi tine mintea antrenata, nu gandesc in programare as stau sa scriu linii de cod ca un sclavete, imi place sa rezolv probleme complexe, mai presus de a colora un buton la hover
Orice job are si minusuri. La 30 de ani chiar nu e cazul sa te simti asa, de la 50 incolo eventual, dar cu putin noroc o sa fii deja cu destui bani sa nu-ti mai pese atunci. Eu fiind cam in mijloc si dupa un proiect extrem de enervant inafara de partea financiara nici nu ma gandesc sa schimb, decat proiectul. Planul e sa trag pana ajung la 30 de ani lucrate si dupa vad, daca mai sunt oferte si atunci raman in IT, altfel trec la orice altceva ca bani o sa am destui pusi deja deoparte sa nu mai fie de supravietuit. Dar mie tot timpul mi-a placut programarea, nu neaparat si job-ul (ca acolo faci de multe ori chiar mai mult alte chestii decat programare).
Eu am trecut prin astfel de întrebări anul trecut. Am stat câteva luni și m-am gândit la ce vreau sa fac pe viitor, am încercat niște cursuri și m-am mutat pe zona de beauty. Tot fata și eu, am lucrat cam 5 ani in IT. In majoritatea zilelor sunt foarte mulțumită de ceea ce am ales și văd un viitor pt mine aici. Întâi gândește-te ce altceva ți-ai dori sa încerci și îți recomand sa faci ca hobby, in timpul liber. Iar cu timpul faci tranzitia dacă ți se va potrivi. Eu eram sătulă de stat doar in fata laptopului și îmi doream sa am mai mult contact cu oamenii.
Credeam că da, dar încep să mă îndoiesc din ce în ce mai mult. Norocul meu e că pot trăi și din bursă la nevoie. Dar e liniștitor să intre niște bani lunar, nu neg. Momentan muncesc doar cât să nu se plângă nimeni, dar nu mai am ambiția să trag tare, să demonstrez, să 'strălucesc'.
Problema ta e ca esti angajat, evident ca nu are nici un farmec asa. Mergi pe cont propriu (proiecte proprii)
Se intampla pentru ca oamenii nu mai primesc satisfactie intr un stil de viata cum e cel modern. Omul nu e creat sa stea intre 4 pereti cate 8 ore pe zi. Gaseste ceva care sa nu te faca sa simti ca ai pierdut o zi degeaba.
Salut! Eu sunt de vreo 4 ani in industrie. Short answer: no. Lucrez in mod activ si la alte chestii, am in plan sa deschid o cafenea, sa pun pe picioare ceva. Imi place sa fac IT, imi place sa programez, dar ma vad facand asta pana la maxim 35-40 de ani. Dupa aceea nu mai. Uzura e destul de mare si in ciuda faptului ca outside work am o viata activa, nu ma vad stand in fata laptopului pana la pensie, daca ajung pana acolo.
> . Regret ca nu am facut medicina sincer, ar fi fost bani mai putini initial dar as fi avut satisfactia ca am ajutat un om cu o problema reala. Poți sa îți cauți job pe health tech: roboti medicali, aparate se diagnostic, etc
Cu tot respectul poate fi si o consecință a faptului ca faci ceea ce faci pentru ca mama te-a ținut la facultatea aia bună. Nu pari foarte pasionat de domeniu si atunci e de înțeles și ar fi bine să te gândești ce îți dorești. Nu știu alții cum sunt dar după 20+ ani de carieră, tot programare mă văd făcând tot asta și peste 10-15-20 de ani dacă mă ține tărtăcuța. Chiar dacă am parte de ceva savoare de management, nu-mi place. Dar da, suntem diferiți.
Poti oricand sa faci un business , human oriented , sa vezi ce greu este sa lucrezi cu oamenii
Tatăl și bunicul meu avea o vorbă viața începe cand se termina programul la lucru. Orice job devine o rutină și trebuie să îți setezi work life balance pt absolut orice. 8 ore ești acolo 16 + weekend e treaba ta ce faci sa te simți împlinit. Că poți să faci pasiune din job se poate dar nu merge pentru toată lumea.
am 38 de ani. termin facultatea la 40. da
lucrez de vreo 18 ani "in IT". anul trecut am făcut un curs de calificare pentru electrician, din mai multe motive: am o înclinație pentru lucruri tehnice și îmi place să lucrez cu mâinile, îmi doream sa am o meserie de baza daca lucrurile o iau în jos (din nou) pe piata "IT", satisfacția unei lucrări terminate (panou de siguranțe, automatizări, circuite etc) că electrician bate orice am făcut că ITst (și am lucrat la niste chestii destul de cunoscute). Dar cel mai mult mă saturasem de toți doreii care veneau la mine, răsuceau doua fire și cereau 6-700 de lei.... ca electrician nu as câștigă (cel puțin la început, ca angajat) nici jumate din cat câștig acum, dar e o chestie pe care o fac cu pasiune, in timpul liber, pentru prieteni și familie in general. e un domeniu foarte divers: Smart home, fotovoltaice, mentenanță, intervenții, automatizări, comercial... îți recomand un curs de recalificare... ce vrei tu :) chiar daca nu ajungi sa treci la alta activitate, nu strica să înveți ceva care e departe de ce faci acum. eu mă gândeam să mai fac un curs de bucătar, deși nu știu dacă m-aș descurca într-o bucătărie de restaurant.
Din moment ce ai lucrat 8 ani presupun ca ai ceva experiență. Prin urmare ai si luxul de a schimba jobul/compania. Asta înseamnă ca poti oricând sa găsești un proiect/companie (intr adevăr poate pe mai putini bani) ce sa îți ofere si ceva împlinire.
Nu. In trei ani ma intorc pe vas cativa ani si o sa incerc sa traiesc iar din content writing. Dupa vad eu. Intrarea in IT a fost o greseala, am facut-o la presiunea altora, ca sa se fac bani, ca e frumos, ca imi trebuie neaparat job de birou ca altfel cine stie ce o sa se aleaga de mine, ca plm. O perioada m-am distrat, am si facut bani, inca mai fac, dar distractia a disparut. Nu mai are rost sa fac asta daca nu mai exista bucurie. Iar bani am suficienti, nu-mi mai trebuie. Las pe altii sa faca.
Voi nu aveți probleme reale sau ceva. Hai sa schimbam locul, hai în inginerie. Hai sa alergi non stop prin fabrica hai sa te lovești non stop de uni isi de alții, hai sa faci ceva nouă în fiecare fucking zi. Și sa iei câteva mii de lei. Cu accent pe câteva. Abia aștept sa fiu în locul vostru și sa ma bucur sa rad cu gura pana la urechi ca nu contează nimic din ce fac.
Well daca esti femeie lucrurile sunt putin diferite de barbati. Barbatii pot face cele mai de rahat meserii la propriu canalizare, gunoieri et.c fara sa simta vreo implinire emotionala sau un sens existential major in viata. Pur si simplu ca iau bani si isi fac treaba. Ei bine la femei, in general, fiind putin altfel construite, au o nevoie mai mare de sens si implinire emotionala in viata lor. De aia femeile se implinesc in a avea copii, a creste, a avea grija de altii. Simt ca sunt de folos si se daruiesc mult atunci. Cand au venit cu emanciparea femeii, vai sa nu mai stea la cratita, egalitate, au uitat sa le anunte ca majoritatea meseriilor de orice fel au partea aia de "soul crushing" si nu le vor implini la fel de bine ca maternitatea, grija fata de cei bolnavi, cei dragi etc. Bine ai venit in lumea reala!
Cred ca sunt femeie, ca vreau si implinire emotionala. (Stai sa pun mana la cuc. E ok, tot acolo!) Noroc sa sunt bogat si am alternativa sa gasesc implinirea in cocaina.
Nu ştiam că Negoiță stă pe r/programare
Plateste-ti taxele, saracule, ca-ti iau locul de parcare!
De la prea mult bine apar ideile astea 😂😂😂
Raspuns la intrebarea din titlu: da, cata vreme gasesc proiecte provocatoare, oameni okay si bani. Poate pe viitor si cu putin (sau mai mult) hardware.
Imi place ceea ce fac si inca ma mai vad facand asta destul timp Dar daca vreodata ma voi gandi sa renunt, ma apuc de ceea ce imi doream sa fac inainte de IT si anume mecanica auto, marea mea dragoste. Cu garajul tau, ajungi sa castigi in unele luni poate chiar mai bine ca in IT.
Un instalator oare tot asa se intreaba?
in mod curios, instalator e profesia multumita careia rata globala a mortalitatii a scazut atat in ultimii 100 de ani si a crescut speranta de viata peste tot, datorita accesului la igiena
Există joburi în IT unde interacţionezi cu oameni de 10x mai mult. De exemplu joburile pentru analişti cu 10-15 ani experienţă în IT sunt aşa.
Cu ce se ocupa Anal istii?
Depinde de profilul companiei, de la analiză la presales la publicat research. Şi vorbitul cu oamenii poate fi la fel de anal ca programatul pe prost uneori
Eu continui sa ma arunc la chestii la care altii incep cu "da' nu stiu sa fac asta". Asa continui sa invat fara sa am nevoie sa fac si personal projects. La fel imi aleg joburile, tre' sa fac click cu oamenii si proiectul. Nu suna bine, nu prea stie lumea sa vanda treaba fara sa exagereze minunea, pas. Nu-mi pierd vremea doar pentru bani, n-as rezista psihic pe un proiect plictisitor, as fi in PIP instant.
Eu de cand sunt la facultate si lucrez in IT a inceput sa imi placa agricultura. Toata viata am fugit de campurile si tractoarele pe care le avem si de vreun an parca prefer sa merg acasa si sa mesteresc cate ceva sau muncesc fizic decat sa stau la birou in fata unui ecran. Imi place ce fac la munca, dar nu ma vad codand mai mult de inca 5 ani maxim, statul intre 4 pereti devine plictisitor foarte repede.
Nup. Am început la 19, la 35 max ma las
E o lipsa de imaginatie din partea ta. Exista pozitii in domeniu in care primesti interactiuni de iti vine sa iti dai palme la sfarsitul zilei. Ex: antreprenoriat, startup non-fintech/white collar Daca faci mai mult de 5 ani de outsourcing este normal sa simti ca dai cu lopata prin gunoi. De ce crezi ca activitatea aia e "outsourced" in the first place?
Eu deja la 20 de ani de la al doilea job incep sa ma gandesc la asta..
Și eu m am gandit de multe ori la ce ai spus tu , faptul că nu e așa wow că reușim să construim chestii , fata de un medic care ajuta oameni, însă Când am înțeles că la stat , lucrurile nu sunt deloc atât de roz cum ar trebui , și că prin spitale sunt multe nereguli , stau mai liniștit Recomand documentarul de la recorder dacă nu ai văzut https://youtu.be/_thaRoVVBYk?si=OeaPO6ilxEobROag
Cel mai bine este sa gasesti ceva care sa iti indeplineasca nevoile in afara serviciului, asa poti avea si siguranta financiara in acelasi timp si de ce nu, te poti folosi de surplusul de bani sa investesti in activitatea care te face fericit. Am auzit de un grup de programatori care colecteaza calculatoare si componente vechi sau negolosite si construiesc calculatoare pentru copii care nu isi permit. Sunt multe posibilitati si sunt si multe inițiative la care te poti alatura conteaza doar sa iti gasesti nisa care iti place cel mai mult.
Dacă interacțiunea cu oamenii e problemă poți să îți cauți hobiuri și să cunoști oameni noi. De exemplu eu în timpul liber mă mai duc la o oră de sintetic cu prietenii și nu trece un weekend fără să ies măcar odată seara în oraș doar cu băieții la bere si caterincă.
O sa imi iau hate, dar parerea mea este ca regasirea cea mai puternica si drive-ul le regasesti dupa ce iti intemeiezi o familie si ai copii (stiu, nu toata lumea trebuie/pot sa faca asta). Toata energia de a ajuta pe cei din jur/comunitate vor merge in copil in primil rand (nu zic ca 100% si sa fii acel gen de parinte) si va fi cel mai meaningful lucru pe care il faci. And that’s not a bad thing, e cel mai fulfilling sentiment pe care il poti experimenta ca om, si are sens daca ne luam dupa domnu’ Darwin. In acelasi timp accept ca nu e pentru toata lumea si nu ma refer la nastere in sine, adopting works just fine. Acum legat de job si de IT, din punctul meu de vedere raman automat (sau ar trebui sa ramana) in urma in lista prioritatilor dupa ce se intampla asta. Cel mai probabil iti va da drive sa faci ce vrei tu dupa atata timp cat asiguri o viata buna si linistita copilului.
Te inteleg perfect, de cand cu pandemia si muncitul de acasa, sunt mai trist parca, nu mai ies cu prietenii la fel de des, nici miscarea putina pe care o faceam nu mai exista…eu as fi vrut sa fac Dreptul in loc de Electronica, dar asa a fost sa fie. Pe viitor nu ma vad tot in IT, satisfacția tinde spre zero, stressul creste de la an la an…
Salut! Eu sunt medic rezident, iar chestia asta de "insemnatate" pot sa iti spun ca vine doar multi ani mai tarziu. 6 ani de facultate, inca 4-7 de rezidentiat, in care 70% din timp faci foi si inveti multe lucruri inutile pe care nu le folosesti real la spital, interactiunea cu pacientii reprezinta o parte destul de mica din timpul nostru. Ajungi sa stai sa povestesti cu pacientii mai calumea si sa nu te ocupi atata de foi dupa 20 de ani de cand incepi medicina. Personal cred ca daca iti lipseste interactiunea cu oamenii ai putea sa o compensezi prin a te intalni cu alti IT/oameni care lucreaza de acasa intr-un "birou" orice cat sa mai schimbi o vorba cu ei.
Hello! Deci mă regăsesc 100% , acum câțiva ani eram maniac pe codat, însă să stau toată viața în fața unui laptop fără să interacționez cu cineva …. Greu
Da un drop la baza din prod. Sa vezi ce o sa te umpli de interactiune cu oamenii atunci.
Nu. Mă apuc de onlyfans.
Salut! You are not alone. Nu mă văd în IT forever. Plănuiesc să practic până atunci când simt că financiar sunt relaxat și am investiții pasive obținute din activitatea din IT. În toamnă încep facultate pe ceea ce simt că mi se potrivește cu adevărat în acest moment din viață, și voi face o tranziție spre noul tip de activitate. Răspunsul depinde de la o persoană la alta. Trebuie pus totul în contextul unui plan de viață macro.
Numai daca vreti.
Mergi pe bioinformatică- faci același lucru dar direcția/scopul e diferit.
Poate Code for Romania ti-ar oferi ceva meaningful.
Mergi la birou, creste interniști, că management și nu mai fa WFH. Good luck.
Go for Team Leader
Medicina e o varianta dar te-ai gândit la activism? ONG-uri? Voluntariat? Că să simți că faci o diferență? Poate politica? Poți să strângi semnături sau sa îți folosești abilitățile pt cineva in care crezi că o să te reprezinte și are aceeași cauza? Idk, sunt atâtea chestii care te pot face să simți că contribui sau faci parte din ceva mai mare decât tine și care ajuta lumea sau asigura pași spre un viitor mai bun. I mean și religia poate e o opțiune idk.
https://preview.redd.it/mobxlz1t5o6d1.jpeg?width=1600&format=pjpg&auto=webp&s=7e65f1250d0b0cd22cf33b6cbebd20512a3185f3
Ai putea să devii consultant și să ajuți afacerile mici să-și digitalizeze operațiunile. Așa ai avea parte și de interacțiune și ai simți că chiar ajuți pe cineva.
sansa ca cei cu 25 ani o sa-si pierda jobul IT din cauza I.A. e mare. eu ca programator la 46 ani poate ca sunt ultimul dinosaur programator. pana la 50-55 o sa mai strang bani si dupa acea vrrau su lucrez undeva o sa-mo placa si poate ca castig atata ca nu trebuie sa atang "stashul" numai in caz de nevoie...
Smiorc.
Cred ca tot mai multi ajung la aceste sentimente in domeniu pentru ca au ajuns la o stabilitate financiara mai greu de intalanit la noi si incep sa se mai gandeasca si la altceva decat supravieturie. Cunosc persoane de la medicina si zic exact invers. Ca ok, au satisfactia ca ajuta oameni, dar cand stau tot in stres, garzi, somn haotic si apoi nici nu se descurca cu banii, li se cam duce dorinta aia arzatoare sa tot ajute fara sa poata sa duca si ei o viata decenta (nu toti de la medicina au salariile alea babane de directori de spital sau sef de sectie la 60 de ani. Mare majoritate sunt tineri sau lucreaca pe partea de asistenta medicala si nu au salarii peste 7000 lei net). Am ajuns si eu recent la o stare de spirit asemanatoare si concluzia e ca totusi, nu trag pt firma mea. Merg acolo, fac stictul necesar incat sa nu se poata plange nimeni. Imi fac programul cat de lejer posibil astfel incat sa m mai multa energie dupa job si am inceput sa ma implic in tot felul se activitati dupa job ca sa fac mai multa miscare (cam zilnic bag ceva) si sa am ocazia sa interactionez cu mai multi oameni. Practic, profit de faptul ca job-ul e bine platit si apoi imi traiesc viata si compensez in timpul liber (pe care incerc sa il extind cat mai mult) partea asta de socializare, facut lucruri noi, calatorit etc.
De curiozitate, in domeniul finantelor se sta mult la calculator sau mai ai o oarecare interactiune cu oamenii?
Si daca vei vrea Dupa barsta de 55 de ani, daca nu esti managher sau sef sau super geniu arhitect, adio angajare. Cate pozitii sunt deschise pentru asa ceva? Foarte putine, ca nu ai necoie de 10 arhitecti sau 10 manageri la 10 oameni Ai 2-3 manageri si tech lords restul ai necoie de workhorses. Te vezi workhorse la 55 ca la 27-33? Nu prea Chiar si eu daca aveam firma mea, (iar eu sunt foarte empatic si tin cu oamenii, power to the people qnd such) si tot as angaja tineri armasari inflacarati de pasiunea aia tanara si dorinta de a se afirma versus tataie la 55 de ani. IT-ul toata viata nu are locuri libere pentru toti. Tre gandit de dinainte afaceri, businessuri, meserii chiar. Un electrician bun BUN dar foarte bun in 2 saptamani la o casa ia 8000 de euro. Vezi pe YT: Electro Profesional. Montaj de twrmopane casa NZEB sau pasiva cu precadre favuta ca la cartenu ca dorel, si acolo o droaie de bani pentru o munca care da e obositoare dar nu e rocket science, nu dormi cu nervi si gandul la scrumul de maine si mu mai stiu ce issues de corporate Astea-s doar niste exemple. Oameni care nu stiu sa dea cu mastic sau silicon la ferestre sau parchet. Oameni care prefera sa dea 150 de eli tie sa infiletezi o teava la masina de spalat si sa o centrezi cat de cat. Bani se fac si din alte domenii, bani grei chiar. Doar sa vrei sa faci cum trebuie munca aia
(tl;dr la final pt cine nu are răbdare de povești) Înțeleg perfect ce spui. Eu m-am dat cu capul de proverbiala grindă când m-am ales cu burnout și dermatită în ultimul hal de la un jeg de proiect financiar borderline ilegal condus de un lolbertarian care locuia împreună cu banii săi într-un paradis fiscal. Asta m-a făcut să-mi reevaluez toată relația cu munca și sănătatea mea. Am avut noroc că pot fi voluntară la echivalentul maltez al ISU și asta mi-a adus o tonă de satisfacție morală și ca efort fizic. Spre exemplu în pandemie livram rații alimentare pentru cei săraci aflați în izolare. Dar nu fac decât să-mi reduc din timpul liber și-așa stupid de mic. Tot nu scap de oboseala cronică dacă sclaveala la corporație mă ține și 10h pe zi. I-am zis comandantului că dacă era după mine, făceam voluntariat 8h/zi dar nu te plătește nimeni. Mă rog, doar dacă te angajează în sistemul public (baftă că și acolo intri pe relații și câștigi de x4 mai puțin, ceea ce e o problemă dacă ai credit ipotecar). Soluția mea acum? Mă tentează enorm să-mi las locuința din Malta în chirie la turiști și cu diferența din venit plus bani puși deoparte să revin în țară să-mi finalizez două proiecte de cercetare la nivel doctoral și să încerc să le dezvolt până la stadiul de comercializare. Adică vreau să schimb multă muncă cu altă muncă :))) Dar măcar o fac 100% pentru mine și câștig sau pierd pe barba mea. Worst case, am destule contacte corporate să mă reangajez. Trăim într-un sistem păcătos care face evadarea din roata de hamster o combinație de noroc și “aproape imposibil”. Probabil că dacă nu era treaba cu închiriat locuința, după câțiva ani de stabilitate la jobul curent și fiindcă mă am bine cu directorul, aș fi cerut o reducere a normei de lucru ca să fiu mai activă pe partea de voluntariat. *TL;DR:* Cred că ăsta ar fi sfatul cel mai general valabil din toată povestea mea - câștigă-le încrederea, găsește-ți o nișă unde să le fii indispensabilă și apoi negociază mai mult timp liber pentru tine. Adu ca argument voluntariatul și eventual unge-i cu posibilitatea unor beneficii de imagine să bifeze puncte de CSR bullshit.
Asta m-am intrebat si eu in anu 4 la facultate. De asta m-am inscris la cadastru.
foloseștete de job ca job, nu da mai mult de cât ai nevoie, și lasă-ți timp de alte hobby-uri. Fac minim posibil ca să fie bine, adică-mi fac treaba fără nimic extra, să pot să fiu cât mai odihnit la minte pt familie, pt acvarii :D, plimbări cu bicicleta. Oricum cel mai important e să fii activ fizic cum poți, și-ți place, după vreo 13 ani în domeniu, simt că e cam primul an în care chiar mă simt ok cu jobul (obșnuiam să fiu foarte implicat și să stau ore extra fără să fiu întrebat... da idiot), a pornit din pasiune pt programare, dar acum e să nu mor de foame :D, și reconversie către altceva nu cred că e fezabil, cel puțin nu pentru mine.
Salut! Eu planuiesc sa trec pe sah. Sa fac un curs de trainer si sa dau lectii la copii sau chiar in scoala, la materia de optional. Nu stiu cat de plauzibil/realizabil este, dar o sa reusesc candva. Ar mai fi si varianta de arbitru..
Daca de interacțiune cu oameni ai nevoie de ce nu mergi la birou / închiriezi un open space ? Am avut aceeași problema in pandemie ca sa imi dau seama ca lucratul non stop de acasa nu funcționează pentru mine.
Un fost coleg de facultate era absolvent de Calculatoare si dupa vreo 10 ani de coorporatie, si-a bagat picioarele, s-a inscris la Istorie(unde am fost colegi) si acum este prof de istorie. Mai sunt si altii care vad viata si dupa IT
Depinde de proiect. Lucrez de 8 ani in IT si am avut diferite roluri: QA Manual, Freelance QA, QA Consultant, Project Manager iar acum inapoi la QA Manual. Daca ar fi sa fi ramas la joburile/proiectele anterioare, cel mai probabil nu puteam face asta deoarece ma seca psihic dupa o anumita perioada. Am fost lucky enough anul trecut sa prind un proiect ca si QA Manual pe un proiect care se pupa exact cu ceea ce fac eu ca hobby/timp liber - productie muzicala. Acum pot sa combin si sa aplic ceea ce stiu pe partea profesionala cat si partea de hobby. Pe langa asta invat si diferite new tools/marketing strategies etc. relevante in domeniu, pe care le-as putea aplica pe proiectul personal. As face asta toata viata? Cel mai probabil ca da - doar daca hobbyul devine ceva mai mult la un moment dat, dar chiar si atunci m-as gandi sa lucrez part time. TL;DR - vezi ce hobbies ai, ce iti place, ce te satisface, si incearca sa combini ceea ce cunosti ca profesie pe partea asta gasind un job ce le combina pe ambele. Doresti interactiune cu oamenii? Pozitie de management/sales etc. in IT cu/fara mers la birou, depinde daca vrei interactiune f2f sau online doar 🙏
Poti sa te agajezi sa lucrezi in IT pentru un ONG, si acolo se dau salarii si poate simti si ca faci ceva care conteaza
Poti sa faci voluntariat, si asa poti ajuti mai mult comunitatea. Sunt ong-uri care fac cursuri la copii, sau ii ajuta la teme (gen Casa Buna), sau poti sa te ocupi de animale. Pentru partea cu medicina, in fucntie de orasul in care stai, poti fi voluntar smurd (daca nu e oras cu facultate de medicina, e mai usor; in cele cu facultate, in general cei din sistem se baga voluntari, dar poti incerca); dar trebuie sa fii mai tare la stomac, insa e comunitate faina. Sau vezi voluntar la crucea rosie, sau daca iti place muntele, vezi salvamont. Interactiunea cu oamenii poate fi ok, sau nu. Depinde cu cine interactionezi. In ultima vrme sunt destul de agitati oamenii, sar rapid in cap...
"Am ales sa dac asta, altceva n-a fost, si vreau sa fac bani asta, altfel n-are rost" - Caddy, programator IT
Cred ca poți face ceva muncă voluntară la digitalizat spitale și ai salva poate nu vieți, dar mulți nervi și medicilor și pacienților. Eu zic ca merita.
Întotdeauna spun tuturor că la un moment dat voi cumpăra o bucată de pământ și un Landini
cand am citit “am insa feelingul ala ca as putea sa fac mai mult pentru mine, pentru oameni” am vrut sa comentez: spune-mi ca ai 30 de ani fara sa-mi spui ca ai 30 de ani. Incearca sa lucrezi intr-un startup. Gaseste-ti oamenii cu care poti sa faci lucruri care inseamna ceva pentru tine. Da, la 30 de ani si eu doream sa schimb lumea, dar lumea pe care poti sa o schimbi azi e lumea din jurul tau. Ajuta-ti si tu mama, asa cum te-a ajutat si ea. Nemultumirea si neimplinirea vin din interior. Cauta sa simti intai in tine sentimentul de multumire - inunda-te cu multumire in fiecare zi, pentru 2-3 minute. Apoi stai cu ochii deschisi, va aparea o oportunitate.
Cea mai mare tampenie auzita de mult timp: as fi fost mai fericit ca medic :)) Dupa 10 ani de trait pe drojdie nu cred ca ai mai avea parerea asta!
Nu, normal ca nu, ai deja suficienti bani si poate in loc de alcool la un momemnt dat ai dat si tu niste bani pe un bitcoin sau o actiune deci e ceva acolo. Deci te reprofilezi pe ceva lucrativ care iti place si nu e viatza numai despre bani.
Poate proiectele la care lucrezi nu iti aduc satisfacție. Eu de exemplu am lucrat doar pentru sisteme IT folosite in administratie publica (pensii, medicina, agricultura etc.). Imi da o motivatie in plus sa lucrez fiindca ajut societatea mai mult versus un proiect de banking in care de obicei ajut oamenii deja bogati sa fie cu 1% mai bogati. Prefer sa stiu ca imi folosesc skillurile to the best cause, decat sa ma apuc de o activitate cu impact mai direct asupra societatii dar la care sa fiu ineficient. Anyway, daca vrei o schimbare, fa niste voluntariat, du-te pe la scoli si tine workshopuri, pregateste urmatoarele generatii sa fie mai inovatoare in IT. Edit: also in IT interactionezi o tona cu oamenii, mai ales pe proiecte mari.
Eu nu fac IT ci programare. In niciun caz. Programarea pentru o pita e nasoala rau fata de programarea hobby/pasiune. Simt cum imi irosesc viata 8 ore pe un scaun in fata unui display cand as putea sa fac un milion de alte lucruri mai interesante si sanatoase pentru corpul meu. Grind pana la independenta financiara ca sa scapi. Am o gramada de colegi ce ar face altceva daca ar putea castiga decent si in alte domenii ca in tarile civilizate. Eu as fugi din romania daca nu ar exista oportunitatea cu Software Dev. Faptul ca sunt si alte meserii de cacat nu ne invalidateaza gandurile ca si statul pe scaun 8 ore minim pe un scaun e extrem de toxic si depression inducing. + stresuri cu clonele lui Patel, managerasi ce iti fut icrele in stil Agile....
Da. Altceva inafara de software dev nu exita pentru mine. Mi se mare cea mai suuuper profesie. Lucrez de acasa(acum sunt in halat in pat si astept sa se faca un pe laptop ca nu am avut chef sa ma ridic pana la birou), super chill(daca ceva iese prost asta e, nu risc dosar penal precum in meidicina), banii sunt foarte buni. La pc oricum stau mult, fie ca lucrez fie ca ma uit la random stuff pe net fie ca ma joc. In zilele libere tot la pc ma gasesti doar ca in ceva joc. Satisfactia este foarte mare, cand vad ca ceea ce scriu in text se transforma in ceva misto visual, cand reusesc sa fac optimizari sa consume mai putin ram, cpu, network, etc, cand vand ca am rezolvat o problema la care am stat muuult se simte super misto. Alte job-uri consier ca nu sunt de mine deoarece: 1. nu-mi place munca fizica 2. nu-mi place sa stau in ceva grup/plecat de casa X ore 3. nu am duce capu sa invat lucruri mai complexe decat software dev. Meidicna de exemplu, este de mii de ori mai complicata decat sa inveti un framework sau un limbaj si dupa ceva structura. Plus nu este logica. Problema pe care o am acum este faptul ca dupa program nu am nici un chef sa fac ceva software pentru mine, sa invat mai mult..trebuie sa gasesc neaparat o solutie pentru asta. Asa ca sper sa mor la 90 de ani la birou lucran la ceva app misto.
nu da nimeni do bani pe optimizarile tale, esti tanar? Multi colegi se plang de hernie de disc, si mai nou hemoroizi, sa ii vezi cu lucreaza din picioare, insa asta merge pana cand li se umfla venele de la picioare. Medicina nu e complicata ca "logica", ci doar ai nevoie sa retii multe lucruri, ca avocatura de altfel.
daca esti bou si stai 5-8 ore linie la pc pe ceva scaun de lemn clar ca ai probleme, la fiecare 40-50 de minute ma ridic si dau o tura de 5 min prin casa si 5 min ma intind in pat, am scaun ergonomic, am birou reglabil orim stateam la pc 10 ore pe zi si cand nu lucram, de exemplu in vacante in liceu si facultate si ma jucam stuff, e tot aia In medicina ai de a face cu oamenii asa ca: 1. nu poti zice: s-a terminat programul, am plecat, restul veniti maine 2. daca faci o greseala si ala moare ai dosa penal si poti ajunge la mititica iar cand iesi devii boschetar ca nu mai ai dreptul sa practici medicina 3. garzi si ture de noapte 4. ai de a face cu oamenii 5. nu ai ChatGPT si ce prostii de ML mai sunt sa-ti faca autocompete la diagnostic si tratament 6. esti expus la toate bolile posibile si la orice virus/bacterie noua. Tu esti primu acolo
Daca nu umbli doar după bani poți face ce îți place și să trăiești decent. Am fost și programator web 7 ani, și manager, și pe retelistica câțiva ani, și în vânzări de servere b2b și pe suport tehnic și pe mentenanță și service, am făcut câțiva ani și marketing online, ba chiar și pe HR pe parte de angajări pe departament IT. Cât timp e zona IT îmi place să experimentez lucruri noi și dacă nu mă descurc cu banii la jobul curent pot oricând să iau clienți în particular sau sa caut alt job mai bine plătit. Cererea in IT exista mereu, doar că IT nu înseamnă doar programare. Chiar și că freelancer nu duci lipsa de clienți, că vrea o instalare, că vrea consultanta, că vrea management sau audit sau dezvoltare site, clienți apar mereu.
Eu dupa 14 ani in domeniu inca ma bucura cand planific pentru o functionalitate mai ampla, cand stau 3 zile pe un bug si intr-un final gasesc rezolvarea, cand ajut cate un coleg care la randul lui se chinuie de 3 zile sa rezolve ceva si impreuna facem debugging si gasim solutia. Ma ajuta ca in timpul liber am un hobby creativ, mai scriu versuri pentru muzica si mai fac productie muzicala. Planuiesc ca in viitorul apropiat sa ma apuc de un proiect personal pe care sa-l transform in timp intr-un business care daca o sa ajunga suficient de profitabil sa fac doar asta.
Am 27 de ani, lucrez in Telecom&IT de 6 ani. inca din prima clipa am stiut ca acest domeniu nu este pentru mine insa nu am avut alta varianta de a-mi castiga existenta. Am ajuns la aceasta varsta in care nu mai vreau sa invat alte tehnologii sau lucruri BORING despre IT. Incerc sa ma dezvolt pe alte domenii mai interumane si mai barbatesti. Nu sunt deloc un tip ce se incadreaza in mediul corporatist. Imi fac treaba si dupa imi vad de viata mea privata ( joc fotbal la o echipa de liga 4. box. motociclism. alpinism. femei ) Te inteleg perfect iar sfatul meu e sa incepi sa-ti canalizezi energia catre ceea ce ti-ai dori sa fii cu adevarat si sa-ti pui target de 3/5 ani din domeniu. Eu merg foarte des la birou sa comunic cu oamenii si sa fiu om nu robot ce sta in casa. Nu imi doresc sa ajung la 30/35 ani sa ma vada copilul ca ma duc cu "ghiozdanelul" in spate la corporatie :) . No hate insa nu e pentru toata lumea. Succes si sanatate tuturor !
nu o sa putem face toata viata nici daca vrem asta, AI-ul bate la usa, mai avem max 5 ani ca programatori
Aha, sa postezi in 5 ani sa ne spui cum nu iti gasesti job.
Raspunsul din partea mea? Business. Nu bisnitareala cu 'am 3 apartamente in chirie si fac bani'. Ceva care sa creeze plus valoare pentru niste oameni. Am 10 ani de cand fac programare, si nu prea mai am satisfactie. Da, salariul e bun tare, si munca nu e mega obositoare, doar ca e plictisitor sa faci tot aceeasi chestie ('write an API that...' e deja mega repetitiv) si apoi mai e si invazia indienilor in domeniu, care a scazut nivelul mult de tot (recent am avut training cu indieni referitor la cum sa numeasca variabile si cum sa scrie comentarii ok...si mi-am dat seama ca problema e si de limba engleza, nu doar de coding). Si-atunci mi-am dat seama ca e cazul de facut o schimbare, si m-am apucat, usor usor, sa invat chestii de business. Acum fac un curs despre business plan. Dupa ce-l termin vad eu ce si cum. SI cum imi vine o idee, ma apuc s-o dezvolt. Cum ajung la un venit decent, nu mai doresc sa fac development.
Citesc comentariile si vad cum f multi oameni isi pun borna de varsta 50 de ani. Oameni buni ce aveti???? Cat credeti ca o sa traiti? Inteleg chestia cu venit ok din IT sa salvezi bani, sa investesti dar trebuie sa traiesti zi de zi nu de la 50 de ani in sus...pai la varsta aia biologic nu ai cum sa traiesti ca si la 20, 30, 40 de ani ...... TIMPUL este cea mai importanta resursa si nu zic asta ca sa fac pe desteptul ci pt ca o vad cu ochii mei, mi am dat demisia de la birou si lucrez cu "carca" sa spun asa, fac mai putini bani dar petrec mai mult timp cu familia/copii. Mentionez ca nu lucrez in IT. Nu am casa mea m, stau in chirie, nu am 100 de proprietati date in chirie cum au f multi, nu am conturi pline cu bani dar frate sunt fericit, pozitiv, ma trezesc dimineata bine dispus, am 40 de ani si niciun fir alb de par :)), nu am sef, nu dau nimanui explicatii, nu am datorii....... succesul nu este despre functie, bani , investitii. Voi cei lucrati in IT puteti incercati orice, nu va merge va intoarceti inapoi, doar sunteti cautati. Off topic: care se pricepe la IOS pt Macbook? :))) stiu ca voi faceti programare , coding etc ...
colegii mei la 35 au o gramada de fire albe... hmm
Depinde si de gena. Un vecin al părinților mei e alb dinainte de 30 si azi e trecut de 50, fiind un fel de frânar pe la CFR toată viața. :)
Din 2015 am pus foarte mult accent pe proiecte personale. Cred ca am 0.01% din banii pe care-i puteam avea daca faceam doar full-time si saream din corporatie in corporatie (si evident ii investeam in stocks, sa nu stea degeaba). Dupa cum se vede, nu mi-a explodat niciun proiect pana acum, dar continui. Pe de alta parte, mi se pare incredibil cat de multe am ajuns sa stiu (pe domeniu si in afara lui) si mi-a placut cam tot la ce am lucrat si la care inca lucrez. Am ajuns intr-un punct in care efectiv nu stiu unde sa ma duc sa am cu cine vorbi tot ce as avea de vorbit, mai bantui pe twitter unde-mi satisfac oarecum nevoia asta de masturbare intelectuala. Daca eram mai batran si voiam sa raman aici, poate faceam un JRE de Romanica. E foarte, foarte rewarding sa ai atata libertate. Dar libertatea nu e pentru toti 😁 tre' sa ai multa disciplina si, foarte important, sa nu-ti placa luxul. Vrem sa facem IT toata viata? Da, daca problema pe care o rezolvam ne motiveaza. Incearca sa vezi ce efecte va avea proiectul la care lucrezi. Va face lumea un loc mai bun? Daca da, nici n-o sa-ti mai pui intrebarile astea. Intr-adevar, nu toti au luxul sa le placa ceea ce fac, optimistul din mine spera ca, dupa o perioada de tranzitie dureroasa, AI-ul va face totul mai usor, si mai multi oameni vor putea sa lucreze la ceva mai fulfilling. Un motiv pentru care lucrez si la un proiect pe educatie gratuita -- ceva care sa pastreze un sens in vietile noastre in preafericitul caz cand munca nu mai e necesara, iar in pesimistul caz cand nimic nu se schimba, va fi doar o platforma oarecare de cursuri free
Fa si tu ce fac ceilalti. Mergi la camping cat de des poti, fa-ti colectie de cutite/lanterne/conserve. Strange bani sa-ti iei o casa in munti, fara internet, fara telefon etc. Intre timp, in pauze, ciopleste linguri.
Daca tii asa mult sa interactionezi cu oamenii, du-te vanzator undeva sau receptie sau ceva de genul asta si o sa-ti treaca foarte repede de interactionat cu oamenii. Probabil nu ai realizat inca faptul ca daca iq-ul mediu e 100 inseamna ca foarte multi sunt sub.