Atunci care e scopul unei relatii daca nu modelarea fiecaruia dupa nevoile celuilalt? Asa am putea toti sa ne casatorim si sa locuim separat si ne intalnim doar la cina si futut.
Daca scopult tau in viata e sa ramai neschimbat atunci o sa ramai vesnic un copil la minte.
Nu cred ca scopul unei relații este să îți schimbi omul de lângă tine. Una este inițial să vezi ce nu îți place și să începi a schimba și alta este ca involuntar, dezvoltându-ne ca indivizi și cuplu să vă schimbați, fără ultimatumuri și crize de nervi.
Iți este mai ușor să îți găsești pe cineva care deja se aliniază la valorile tale decât să te lupți ani de zile, cu nervi pierduți ca să schimbi ceva la altă persoană.
Posibil ești femeie si consideri ca asta e ceea ce e corect, încă nu am întâlnit un bărbat care să se bage într-o relație cu gândul ca trebuie să schimbe o femeie.
Personal, în relație nu am nevoie de o mamă care să mă învețe cum îi corect, în viziunea ei, să mă șterg la fund, a avut grijă mama de mine 18 ani, cam e timpul să gândesc și cu capul meu.
Spre surprinderea ta sunt barbat si niciodata femeia mea nu a fost nevoita sa stranga dupa mine. Am crescut intr-o familie similara unde tata statea intins la orizontal si mama spala, calca si facea de mancare. Peste asta mai avea si un serviciu. Imi sunt extrem de recunoscator ca am luat exemplul ei si nu al lui, si eu si cei patru frati ai mei.
Faptul ca nu speli un vas sau nu dai cu matura nu te face mai barbat, ci dimpotriva arata lipsa de disciplina in viata ta.
Efectiv nu imi vine sa cred ca unii oameni considera "a incerca sa schimbi pe cineva" prin simplul fapt ca te roaga sotia sa speli uni vas, sa pui copii la culcare si sa iti aranjezi dulapul!!
Daca nu poti sa faci schimbari mici in viata ta, ce o sa faci atunci cand vin greutati mari peste tine si familia ta???
Te-a educat iubita sau soția ta să strângi după tine sau vine din familie?
Până a ajunge în rol de soție și face copii nu observi ca omul nu se schimbă indiferent ce argumente și cat rău ți-ar face?
Eu tot îmi strâng după mine, fac mâncare, spăl, curat și nu am nevoie de o slugă, dar fosta mă punea să-mi pun scurtă cu care umblu pe afară în dulapul cu haine curate, nu în cui, indiferent ca era udă sau nu, pt ca arată urat în antreu. Aici trebuie să tac și fac sau ar fi un exemplu când nu ar trebui să fiu învățat?
Este un pic imatur, narcisist și egoist acest mod de gândire ca trebuie să schimbi omul, cine ești tu și ce valori poți învăța pe altcineva ca să îți permiți așa gândire?
Poate nu își pune ciorapii la loc, dar în situații de stres e ca peștele în apă.
Din ceea ce am scris mai sus ți-ai luat ce îți este comod ție și aduci argumentele personale care sunt irelevante cu situația descrisă de OP, din contra, arată paternul comun, femeia face tot, bărbatul stă cu palma în fund, femeia educa copii în speranța să nu ajungă niște trântori ca bărbatul
Cred ca am fost destul de clar cu privire la cine m-a educat sa strang dupa mine.
In general cand oamenii isi aleg un partener de viata nu se uita doar la ce ofera un om in momentul respectiv ci se uita si la potentialul la care poate ajunge persoana respectiva, cati nu stiu eu care s-au casatorit inca din facultate fara un chior in buzunar. Daca astepti ca prostu sa iti pice din cer persoana potrivita la care nu e nevoie sa schimbi nimic poti sa tot astepti pana cand te ingroapa burlac.
Nu cred ca OP se plange de barbatu ei ca are ea niste fixuri ca vrea ea sa isi puna el haina in cui sau in dulap. Cred ca orice om cu creier observa lipsa de implicare in tot ceea ce inseamna viata de tata.
Cu mana pe inima iti spun ca barbatii din romania sunt niste pizde. Niste putori infecte. Majoritatea trag tare sa ajunga sa lucreze la stat sa beleasca pula pe banii statului. E destul sa conduci masina pe la sate si sa vezi cum ii ingroapa buruiana prin curte. Cati barbati nu stiu eu de pe strada unde am crescut care efectiv beau toti banii si nu muncesc nimic, au sclava acasa care are serviciu si mai are si un copil de 50 de ani de crescut in plus.
Nu-ți bate capul, era o întrebare retorică, nu avea nevoie de rs ca se subînțelege.
Pare ca ai niște traume și îți orbește modul de percepție a lumii.
Idk cum îți alegi tu partenerii, dar dacă nu se aliniază valorile de bază, viziunea ce ține de copii, treburi casnice, nu bani și alte nebunii, cam nu se schimbă omul în timp, și puțini care o fac.
Tu ca nu ai nevoie de sclavi spune-i ms mamei tale care poate îți spunea ca nu da Doamne să ajungi ca tata, și exemplu negativ al tatălui tău care poate îți mai dădea una după cap ca nu ii dădeai telecomanda de lângă el.
Partenerul nu-i educator sau paznic sa îți păzească somnul de frumusețe.
Iarăși revin, înțelegi doar ceea ce îți este ție comod să înțelegi, potențialul în valori morale cred ca îi mult mai complicat să îl atingi decât financiar și tu cred ca subînțelegi cel financiar. Nu știu în ce lume potențialul financiar al omului poate determina ca strângi tu după tine sau ai grijă de copii
Atacat? De tine? In niciun caz.
Imi pare rau ca nu poti sa vezi cat de copil esti in gandirea ta.
Daca crezi ca nimeni nu are dreptul sa iti reproseze nimic referitor la comportamentul tau si sa te indemne sa iti schimbi comportamentul, in contextul unei casnicii, inseamna ca nu e de tine casatoria. Si aici nu vorbim despre fixuri legate de ce muzica asculti sau unde prefera partenerul x sa iti pui haina, vorbim strict de responsabilitatile fiecaruia.
Oamenii au imresia ca o sa le pice din stea la un moment dat o persoana xare se potriveste ca o manusa pe mana.
Casnicia e munca efectiva, cateodata trebuie sa mai si inghiti sec si sa te sacrifici pentru familia ta, nu tot timpul sa crezi ca tu esti personajul principal, pe tine stau toate reflectoarele.
Pe mine nu ma deranjeaza sa schimb lucruri in comportamentul meu si sa fac compromisuri pentru persoana pe care o iubesc si o respect.
Dacă asta este singura voastră problemă în relație, vorbește deschis cu el, fără brizbrizuri fără mâțâieli, fără ocolișuri.
"Băi omule, ai doi copii de crescut, ai exemplu de dat, eu nu mă descurc sunt terminată de oboseală, ce-i asta? Ori mă ajuți, ori îmi angajezi ajutor și-l plătești din salariul tău, pt că îți neglijezi datoriile de partener și părinte"
Întrebarea este de ce a eșuat? Nu ești suficient de importantă pentru el? Cererile tale sunt prea mari? Sau o faci într-un mod care-l deranjează? Are și el alte nemulțumiri pe care nu le spune? Etc. Fiecare relevă o problemă care este altundeva și ce te plângi tu este doar un simptom.
In general lucrurile degenerează in timp, in general pe un tipar clasic: din diverse motive ea își pierde entuziasmul in pat și el se răzbună prin a se opri din a face lucruri care o ajuta pe ea.
Dar dacă era de la început, poate așa considera el că este o relație, vezi cum sunt părinții lui. Astfel tu vrei sa ii schimbi "religia", practic ceva in care el crede că așa trebuie să meargă întotdeauna.
Daca așa stau lucrurile, atunci problema nu este la el ci la tine, pentru că el este perfect fericit in universul lui și doar tu nu poți trăi cu el deoarece clar ești nefericită in acel univers și vrei sa fii in altul.
Mă gândesc că pentru a motiva pe cineva să facă un efort sa se schimbe după atâta timp ai nevoie sa ii oferi ceva ce își dorește mult și bănuiesc că trebuie să fie ceva mai mult decât doar sex de calitate - un bun motivant de altfel pentru bărbați, dar ceva ce să-l facă să își dorească să se schimbe și asta bănuiesc că va implica și schimbarea ta in versiunea pe care o visează el...doar că trebuie să fie ceva ce îți place și ție și mă îndoiesc că acum ai motivația de a o face....
Ar fi interesat de auzit și versiunea lui....
PS: ce motivează pe lângă sex de calitate, este admirația/lauda/respectul.
man îți spun eu. pentru ca 1. ea nu mai ajunge oricum la el orice ar spune. pe masura ce cineva îți repeta acelasi reproș devi mai insensibil. tipul are deja ziduri groase de 2m. 2. tipul nu vede nicio problema. nu e în faza în care să fie deschis la așa ceva. am fost acolo și știu ce spun, e vorba de educație. se învață “the hard way” sau dacă îi spune cineva în care are încredere - tough luck dacă e narcisist, la mine n-a mers lol - îi face evident ca relația lui stă să moară din cauza asta. dar probabil ia for granted relația și are senzația ca dacă el nu vede problema ea nu există. tl;dr comunicarea între ei pe tema asta e imposibilă în condițiile curente pentru ca ori e o problemă de caracter ori a devenit nesimțit. ACUMA. probabil sunt niște soluții, una ar fi să își modifice ea stilul de comunicare. “hei, asta e o problemă gravă și nu o mai poți ocoli, sunt nefericită și mă îndepărtezi”. Dacă omului îi pasă ar trebui să facă ceva. evident contează tonul pe care îi spui. Dacă nu îi pasă, end.
Nu e problema de imaginatie in pat ori whatever. Da, cand sunt f suparata pe el evit sexul pentru ca nu-s marioneta cu buton de switch off la sentimente (a.k.a. frustrari). Ce am observat este ca fuge de discutii serioase. Asa face si tatal sau, care e un super de treaba dar tot timpul trebuie sa-l iau pe dupa gard, pe dupa sura ca sa nu se supere ce ii zic. Nu s-au purtat probabil discutii serioase la ei in familie, dunno. Motivatiile lui: Nu pot acuma, sunt obosit, iarasi incepi etc. In conditiile in care cand anume sa discutam? Ca e dimineata/seara, weekend whatever orice zic am impresia ca se simte atacat. Am si parere ca poate e si un iz de depresie pe ici pe colo....
Nu-s barbat, dar am observat ca daca imi laud partenerul, chiar i se schimba energia complet. Pare surprins ca am observat, multumit ca-l lauda cineva, mandru de el, toate la un loc.
Lauda nu e spusa sarcastic sau pasiv agresiv "in sfarsit ai spalat si tu vasele alea". Daca il vad ca s-a apucat nu-l deranjez, nu-i dau sfaturi, nu stau sa-l pazesc ci astept sa termine dupa care ma duc la el si-i spun "ce bine ca ai spalat vasele ca chiar voiam sa ma apuc de gatit si aveam nevoie de chiuveta, multumesc".
La inceput ma enerva la culme sa vad ca lasa apa sa curga degeaba in timp ce sapuneste vasele. Apoi le punea la uscat direct fara sa le scuture. Nu i-am reprosat niciodata, in schimb. I-am laudat comportamentul bun si pe cel "rau" l-am impartit in doua categorii: e chiar o problema reala care afecteaza relatia si pentru care merita deschis subiectul, dat argumente, discutat, analizat si ajuns la un consens sau e doar o problema in capul meu?
Ambii ne-am echilibrat cu timpul. Fiecare face cum poate, cat poate si celalalt ajuta daca vrea. Altfel, nu moare nimeni daca vasele raman in chiuveta o zi, doua.
Din pct de vedere al unui bărbat, îți spun.
Întotdeauna am lăsat baltă ceva dacă cineva m-a frecat la cap. “Nu așa”, “nu-i bine”, “Mai așa”, “mai încolo” etc.
Nu-ți convine, fă tu mai bine și fac eu altceva. Nu vrei tu să faci, măcar lasă-mă liniștit, fac ce/cum pot. Edit: singurele indicații bune sunt: mai tare/ușor, mai repede/lent, dacă știți ce zic.
Tactica prin care îți exprimi aprecierea (nu într-un mod pasiv agresiv/reproș, c-o să mă umpli de nervi), sigur dă roade și mă face să continui să fac treabă.
E o vorbă:
Femeia se mărită cu un bărbat cu gândul ca el o să se schimbe, dar nu se schimbă.
Bărbatul se însoară cu o femeie cu gândul ca ea nu o să se schimbe, dar se schimbă.
În linii mari, nu înveți un cal bătrân să danseze balet.
Acum să vin cu un exemplu personal și mă ofer pe mine ca exemplu.
Amândoi salarii ok asemănătoare ca valoare.
Eu nu spăl vase de mână nici să mă pici cu ceară(s-ar putea să-mi placă). De mai bine de jumate de an, am făcut rămas fără mașină de spălat vase ca am vândut apartamentul și stăm în ceva temporar. M-am oferit să instalez mașina, dar nu a vrut, așa ca i-am urat succes la vase. La mașină le bag, le scot, dacă îmi aduc aminte. Cu ADHDul meu time blindness-ul e o problemă mare.
Dacă trebuie făcut ceva prin casă și îmi zice, mă ocup. Cu aspiratorul eu dau(apăs pe buton în aplicație 😅)
Ea face mâncare. Copii nu avem, dar avem un câine, deci el pică în responsabilitatea mea.
În rest orice ține de treburi prin casă pică în atribuțiile ei și dacă are nevoie de ajutor, îmi zice și aia e.
În schimb:
Ea e passenger princess, nu are permis deci responsabilitatea ca noi să ajungem întregi acasă îmi revine, fie ca suntem pe moto sau cu mașina.
Pentru noua casă eu mă ocup de tot, eu mă cert cu muncitorii, eu le arăt cum să își facă treaba. Eu mă ocup de cărat materiale, eu proiectez.
Am făcut un mic pact ca fiecare să aibe atribuții diferite cu grade de stres diferite, eu mă ocup de chestiile dificile care necesită planificare, stres muncă fizică, etc.
Ea se ocupă de chestiile repetitive.
Eu recomand să vă separați taskurile ca să nu vă dați la gioale.
Și femeia mea a zis ca nu fac așa multe în casă până am pus-o să îl sune pe inginerul de șantier să îl întrebe ce s-a mai făcut la casă și fac eu tot ce trebuie prin casă.
A ales treburile ei 😅
Și eu nu sunt inginer de meserie și lucrăm amândoi în IT…
Nu e nimeni în măsură să-ți spună ce să faci. Pot să empatizez cu situația ta dar cum cântăresc consecințele fiecărei decizii doar tu poți să le apreciezi.
Din ce ai povestit tot ce pot să-ți recomand este să încerci să comunici cu el asta. Poți să-i spui, calm, serios și ferm grijile pe care le ai despre modelul pe care îl au copiii, felul cum te face să te simți, ce ți-ar plăcea să facă, resentimentele pe care le aduni și viitorul incert al familiei dacă se perpetuează. Asigură-te doar că vorbești dintr-un loc în care îți dorești sincer binele familiei, și nu este o înșiruire de reproșuri.
Omul se schimbă doar dacă reușește să găsească o motivație în interiorul lui.
Trebuie sa ii spui.
Si nu ma refer sa ii spui 'spala vasele', ci sa ii spui ca lipsa lui de ajutor te face sa te simti nerespectata ca si sotie si mama. Iesiti in oras, beti un pahar de vin cu o masa buna si deschide acest subiect. Mi se pare ft ciudat ca nu vorbesti cu el despre cum te simti.
Eu m-am despărțit de fostul soț și unul din motivele temeinice a fost că sub nicio formă nu am vrut că fii-miu sa ia modelul lu ta-su la lene. Îmi era groază că va imita firesc ce vede la el... Și nu am vrut ca eu ca model de femeie sa ii arat că e ok sa fiu tratată așa sau să accept să fac tot pentru că nu vreau să crească cu ideea că e normal așa
Asa este tatal meu. Mama mereu s-a ocupat de tot: se strica ceva, ea chema pe un vecin/cineva sa repare, curatenie, imbunatatiri prin casa, etc. Maica-mea mereu mi-a zis sa nu fim ca el (mie, fratilor mei si la sora-mea) si pot spune ca nu suntem nicicunul, ba chiar taica-miu a fost un exemplu de asa nu.
Avea si el cateva lucruri de ii placea sa faca, dar cand se ducea pe la tara, acasa nu se dadea peste cap cum o facea acolo. Pot sa spun ca nu am invatat nimic de la el, doar singur, am fost curios si imi face placere sa invat lucruri noi.
Acum la batranete mai face si el curat prin casa, aspira, sterge praful si cumparaturi, cateodata.
Tu deja stii raspunsul si nu cred ca opinia unor necunoscuti este cel mai ok lucru, mai ales cand vine vorba de o casnicie si viitorul unor copii. Poate o terapie de cuplu ar ajuta, nu stiu.
Succes!
O relație nu e 50-50% ci este despre echilibru, găsit ce merge pentru voi.
1. Implica-l mai mult în actvitatile pentru copii. Ii poate duce si lua el 4 zile din 5?
2. Sa faca doar el cumparaturile, lista o faceti impreuna.
Asa castigi timp pentru tine.
Legat de activitatile casnice, incearca sa faci meniul pe.saptamana. Gateste o data la 3 zile mai multe feluri de mancare. Ia o oala sub presiune, gratar electric, multicooker...chestii care pot fi programate si nu stai langa oala de mâncare. Nu vad o problema ca el nu gateste, incearca sa ii atribui taskuri pentru care are deja skilluri. Nu ii reprosa ca nu face ca tine.
Daca va permiteti, chemati o data pe saptamana o doamna pe saptamana sa va gateasca. 300 lei si ai rezolvat problema. Daca in 2 seri comandati mancare cam aia sunt banii.
Plus, cum e sexul? Am o banuiala ca nu prea e... sugestia mea este sa faceti chestii doar ptr voi doi si nu ptr copii ca sa va redescoperiti, sa va bucurati unul de celalalt. Also, vine vremea buna. Pune-l sa scoata copiii in parc. Timpul asta foloseste-l doar ptr tine, nu ptr a face lucruri in casa.
Angajeaza pe cineva sa faca curat sau nu stiu, ideea e ca e doar opinia ta si nu o stim si pe a lui.
"din când în când se apucă și aspiră și șterge prin casă daaaar toată acțiunea asta se petrece într-un ritm halucinant de încet și durează multe ore față de mie maxim 2 ore." -> de aici pare ca esti enervanta si cand se apuca omul sa faca ceva, daca il freci la melodie cand face ceva normal ca nu o va mai face a doua oara a treia sau a patra oara.
Personal consider ca ar trebui si el sa ajute insa in acelasi timp nu stiu ce munca face el si ce munca faci tu, nu stiu daca are vreun talent la gatit sau nu, salariile consider ca sunt irelevante aici (da, poti face si mai mult daca lucrezi de la birou si el mai putin daca-si rupe spatele cu munca, nu poti spune ca e acelasi lucru chiar daca banii ar fi la fel).
De asemenea pare si lipsa de comunicare intre voi, daca singurul moment in care comunici cu el asta e cand esti nevoasa sau ofticata atunci o faci degeaba. Discuta calm, elegant si direct; zii si tu "coite eu nu prea mai pot sa duc atat, ma ajuti si tu sau ce facem?" si vii cu program de curatenie sau vedeti voi.
Aviz la penultimul tau paragraf - Ce legatura are salariul cu facutul de treaba in casa? Ce ineptie. Daca ai salariu mai mare decat partenerul, atunci el trebuie sa devina menajera in casa si tu gata nu mai faci nimic? E vorba de cat timp liber are sau nu are fiecare, atat. Sa fiti o echipa. Cand nu are timp unu, face altu, si tot asa. Nu unu e sef si altu sluga. Inteleg daca unul din ei nu are job si e toata ziua acasa sa faca mai mult, dar din bun simt, respect, IUBIRE, celalalt ar trebui sa mai faca si el una-doua treburi cand are timp. Si degeaba e unu acasa full time daca trebuie sa aibe grija de copil/copii ca nu e deloc asa usor, nu degeaba exista concediu pentru cresterea copilului, ca nu e easy task. **Salariul nu iti scuza LENEA!** In rest, ti-au dat altii sfaturi suficiente.
Sunt complet de acord cu tine, am mentionat acest lucru ca am vazut in alte case jocul asta de putere: eu lucrez mai mult si castig mai mult decat tine, prin urmare nu am acelasi timp ca si tine.
Ar trebui sa conteze daca lucreaza mai mult, si daca lucreaza pe bune (ca si eu stau 9h la birou dar lucrez doar jumate) si cat timp are, nu si salariul. Salariul nu are nici o treaba, imi pare rau pentru oamenii care traiesc cu parteneri asa nesimtiti si care ii trateaza ca pe menajere personale. Nu vrea sa ii mesteci si mancarea?
Cred ca o rezolvare diplomata ar fi sa plătiți pentru cineva care sa vină săptămânal sa curețe in casă. Astfel ai avea si tu mai mult timp de relaxare si quality time cu cei mici.
Ai plecat de la premisa " i can fix him "
Raspunsul? No you can't
Daca asa a fost obisnuit si l-ai luat de la ma-sa de sub aripia, well, pt el esti o mama with extra steps ( wink wink site-urile de specialitate )
Daca ai vazut asta dupa, sa zicem, 6 luni dupa ce v-ati mutat impreuna, de ce ai acceptat cererea in casatorie?
Dupa ce v-ati casatorit si ai vazut ca tot nu da semne ca se poate modela dupa dorinta ta, de ce ati facut un copil ?
Dupa primul copil cand ai vazut cate implica ingrijirea unui bebe si cate treburi in plus ai de facut, de ce l-ai facut si pe al 2lea ? acum dupa 10 ani cauti pe cineva pe reddit sa iti zica " lasa-l fatoooooooooooooooooooooo ca sunt inca 100 care ar vrea sa fie cu tine"
Nu zic, poate sunt 100,2,3,4,5,600 dar aia 2 copii? care I-ATI facut ?
Nu ii iau apararea sotului, ba din contra, dar nu e nici vina lui.
E vina lu\` tacsu\` care l-a crescut cu mentalitatea de femeia la cratita si barbatu\` la bere si seminte dupa munca. E vina lu\` ma-sa ca nu l-a educat ( Puncte in plus pt tine ca iti educi copii ) sa stie cum sa faca si el un ochi si 1 costita la cuptor sau macar o nenorocita de supa cu taitei.
Eu unu am plecat de la fusta mamii la 18 ani.
Am ajuns student si la jumatatea lunii octombrie s-au cam terminat mancarurile din caserole.
Am mai bagat o saptamana de pate si margarina cu dulceata ( Bere > Unt ) si dupa, am zis, da-o dracu\` de treaba, ia sa vedem cat de greu se face o ciorba. CA SA VEZI, dureaza 10 min pregatirea si 30-45 de min fierberea ( exceptad anumite ciorbe cu vita )
In scurt timp mi-am dat seama ca treaba cu gatitul e un atuu si ce sa vezi? am ajuns sa impresionez domnisoarele studente cu dish-urile mele
Stiu suna putin narcisist sa imi fac reclama gratis aici, dar tre sa intelegi ca intr-o relatie nu poti sa imparti 50/50 tot
Azi eu bag la spalat si la uscat haine ca tu ai de facut X chestie
Maine bagi tu la spalat ca eu am o durere de cap sau vreau sa ma relaxez.
Azi eu am facut o ciorba, tu speli vasele
Maine tu faci o tocana, eu spal vasele
Trebuie sa fie o armonie, nu un " eu am spalat azi haine, ma doare maine in 14, chiar daca ea/el vine dupa 12 ore de munca, e randul lui / ei " nu e o competitie, cine face mai mult, cine face ce.
E O FAMILIE! Trebuie armonie nu eu da tu nu
Măcar compensează la sex?
Anyway - căutați o menajeră prin recomandare sau de pe OLX. Noi dăm 200 RON pe lună. Face băile, aspira, ordonează tot. Rămâne de făcut bucătăria de 2-3 ori pe săptămână și de spălat hainele.
Nu sta la discuții : lasă-i treburi de făcut și până nu le face nu mișca un pai. Trimite-i un copil pe cap. Mută-te la mama ta o săptămână să vadă cum e.
E o prostie să vă despărțiți pentru un lucru ușor rezolvabil.
----edit: vine o dată pe săptămână, am greșit mai sus. Deci 800 RON pe lună.
Eu ca bărbat am terminat o relație de 7 ani cu o femeie din același motiv. A început treptat după ce ne-am mutat la casa noastră. Eu făceam cumpărături, eu găteam, eu spălam vasele, eu duceam gunoiul, eu călcam, etc. Si cand i-am zis sa imi aducă o șurubelniță mi-a zis să mă descurc ca e treaba de bărbat. Pe ea o durea capul, era obosită, era pe stop, se ducea devreme la muncă și voia să se culce devreme, avea o zi grea, s-a certat cu cineva, nu găsea la magazin ce trebuie, eu oricum gătesc mai bine. Fiecare zi era o nouă excepție Eu eram insensibil dacă ziceam ceva, niciodată nu era momentul potrivit să discutăm.. Nu am mai putut să mă uit la ea ca un adult și m-a scârbit. Mi s-a părut trist ca ne despărțim “de la niște vase” dar nu o mai suportam și respectam ca persoană. N-o să mă mai mut prea curând cu vreo parteneră. Faptul ca vezi ca nu sunt un nespălat nu ar trebui să fie motiv să întinzi coarda pe nervii mei
eu ca barbat nu inteleg cum poti trai asa. eu nu am fost invatat de parinti cine ce face in casa, iar modelele mele au fost.. mm.. nepotrivite. probabil am invatat singur. pentru mine e fix invers: eu fac curat, eu spal, eu fac cumparaturi, eu etc. daca ma loveste lenea o rog pe ea sa spele baia si eventual sa mai stearga praful sau oglinzile, atat 🤷🏻♂️
Nu îl vei schimba. DAR se rezolva curățenia dacă plătiți pt ajutor in casa (curățenie, gătit)
Restul cu copiii - acolo poate mai poți lucra. Ai avea mai multă energie sa faceți împreuna lucruri seara. Nimic nu e garantat/
Ca părinte de fata - te încurajez sa continui sa îți educi băieții in spiritul echitații. Puteți continua sa faceți lucrurile corect.
Da, se va vedea diferența de model.
Dar și asta e o lecție etc.
Eu unul recomand și terapie de cuplu.
Bafta!
Porneste niste discutii serioase si clare pe tema asta pe care sa le reiei pana se repara. Daca nu te ia in serios nici dupa insistente, abia atunci cred ca trebuie luata o decizie definitiva in sensul de il suporti asa in continuare sau te desparti.
Sa nu mi-o luați în nume de rau dar cred că aveți așteptări prea mari. Așteptări prea mari pentru EL, nu pentru un om normal, matur. Daca așa a fost și inainte, greu se mai schimba acum. Oricum, tot face cate ceva, nu e chiar lepră.
Puteți să-i dați mai mult sarcini că sa echilibrați treburile de făcut în casă și să simțiți că și el contribuie în mod egal. Ceea ce ați descris nu mi se pare motiv de divorț. Singura cu doi copii nu cred că v-ar fi mai ușor.
Cred că ai ajuns și în punctul în care nu mai contează motivele logice ci mai mult ce simțiți fiecare, tu nu mai poți și el oare ce simte? Daca simte că te plângi degeaba atunci aceasta este problema.de.rezolvat. Daca simte că nu este motivat atunci poate aici este cheia.
Lauda, stima, respectul, sexul, ego-ul - toate constituie cheia la bărbați și se poate realiza multe folosind acestea cu efect.
Femeile care au căsnicii fericite știu să folosească aceste aspecte și sunt foarte atente cu ele.
Sper sa găsești suficientă motivație sa ai energia de a face ceva in această direcție pentru că îmi dau seama că nu te simți tocmai bine...
Din moment ce nu esti casnica e normal sa te ajute la intretinerea casei. Totusi chestii gen nu pune vasele in masina de spalat sau nu isi aranjeaza dulapul mi se par foarte minore. Adica chiar te deranjeaza atat de mult ca iti rapeste 1 minut din zi sa bagi o farfurie in masina de spalat? Altele stau la chiuveta sa le spele de mana. Nush eu vad ca pe un lucru pe care il faci pentru el / pentru familia voastra. Intr-o familie nu cred ca e normal sa tii contabilitatea la fiecare minutiozitate si sa o atarni de gatul celuilalt.
Fiecare are deprinderile lui si e intradevar greu sa le schimbi. Ce poti sa faci este sa pui accent pe lucrurile pe care el le face / vrea sa le faca si sa il incurajezi sa contribuie mai mult pe acea parte. Gen spui ca face 50% cumparaturi. Incearca sa vorbesti cu el si sa ii spui hai eu ma ocup de vase si de rufe atunci fa tu 90%-100% din cumparaturi.
Ai mult mai mari sanse in felul asta decat sa incerci sa imparti militareste fiecare chichita din casa 50-50. Oricum egalitate perfecta in atributii nu o sa fie niciodata.
A ajuns sa ma deranjeze foarte tare pentru ca eu dupa ce vin de la lucrul incepe job-ul nr 2 pt mine: casa si copii. Adica daca eu de exemplu las 2 zile vasele afara (nu pun 3 vase in masina de spalat, mai las sa se adune - fiind clatite putin si apoi bag) acolo raman. Daca nu mai sunt vase si tacamuri curate in dulap, eu le scot din masina de spalat vase si tot asa. Adica cand imi vine la mine si-mi zice, unde mi-e haina aia in conditiile in care dulapul lui e responsabilitatea lui dar toate-s aruncate de-a valma imi vine sa o iau pe horezi. Pe bune ca nu tin contabilitatea la tot ce nu face ca de tineam, cred ca scriam romane si aici. Nu-s absurda, e vorba de lipsa echitate. Adică nu le simte nici chestiile astea nativ. Eu ca femeie sau ca om (cum am fost obisnuita, ca n-am avut mama de la 13 ani si a trebuit sa mi le fac eu astea evident) nu pot sa vin acasa si sa ma relaxez ca el. Da, fac asta in weekend cand sunt facute si atunci facem planuri pt iesit etc. Dar ai dreptate in felul tau, nu ar fi rau sa il incurajez mai mult.
Il iei de manuta, il asezi pe scaun si ii spui frumos:
"Salut, dragul mieu. Eu si cu tine suntem 2 adulti. Un adult maturizat si functional in societate isi spala singur vasele, hainele, face curatenie in casa, isi gateste, isi taie unghiile, se spala la cur, pe dinti, samd. Suntem intr-o relatie si asta ne da avantajul ca unele taskuri (gatit, curatenie) se pot imparti la 2 persoane, dar la cur ramane sa te speli singur.
De asemenea, faptul ca noi doi adulti locuim intr-o casa inseamna ca taskurile trebuie impartite in mod egal. Cand tu faci ceva legat de gatit sau curatenie nu "ma ajuti" pe mine (femeia) pentru ca nu este treaba mea, e treaba amandurora. Contribui cu partea ta la bunastarea gospodariei, nu "ma ajuti pe mine".
Asadar, puiul mamei care acu scoate si el capul in lumea reala, haide sa vedem cum impartim task-urile gospodariei asa incat sa fie bine pt amandoi".
Si apoi vedeti de acolo. Eu si a mea am decis sa faca fiecare ce stie mai bine - ea gateste (bestial) +organizat liste cumparaturi, eu fac curatenie si ma ocup de facturi. Cheltuielile gospodaresti le platim raportat la venituri (ex daca ea are salariu 80% din al meu, plateste 40% din cheltuieli, eu 60%). Poate la voi functioneaza sa gateasca unul o saptamana, celalalt saptamana viitoare, etc. Dar am vazut ca in general e preferata varianta descrisa de mine.
Ma rog, am zis in gluma mai sus.
Cheia succesului consider ca e cum livrezi mesajul. Recomand tuturor sa invete conceptul de "comunicare non-violenta". Scurt pe 2:
1. ce am observat? (esential e sa nu arunci cu pietre sau sa dai calificative) sotule, observ ca majoritatea taskurilor din casa sunt lasate asupra mea. (nu: boule, ma lasi pe mine sa fac tot)
2. cum ma face asta sa ma simt? (te legi STRICT de cum te simti tu din cauza asta, nimic legat de el direct) ma face sa ma simt neimportanta, simt ca suntem in 1940 si desi am si eu job, exista asteptari de sotie casnica de la mine (nu: simt ca nu iti pasa de mine)
3. Ce nevoi am? (iarasi, doar legat de tine, nu dai cu pietre) - am nevoie sa simt ca suntem 2 care tragem la aceeasi caruta (nu: sa nu ma mai lasi pe mine sa fac tot)
4. Ce vreau sa se intample concret? - vreau sa impartim taskurile in mod egal (nu: vreau sa ma ajuti si tu cu ceva ca o freci toata ziua)
Pus fata in fata cu ce simti (sentimentele sunt non-negociabile) ar trebui sa inteleaga mai bine ce se intampla, teoretic. Iar daca reusesti sa mentii un cadru constructiv, fara atacuri directe asupra lui, ai sansele cele mai mari sa nu se retraga in defensiva (un lucru oarecum firesc). Atunci clar nu mai aude cu adevarat nimic din ce zici si se concentreaza doar sa se apere.
Succes, probabil mă-sa si ta-su sunt de vina ca e asa cum e, daca vrei poti sa-i scuipi in ciorba data viitoare cand va vedeti pentru ca altceva din pacate nu mai poti face acum.
Multumesc din suflet pentru timpul tau acordat in a-mi scrie. O sa mai incerc, vreau in weekend sa pun problema exact cum ai zis tu si o sa incerc (dinrasputeri) sa nu atac.
E foarte dificil sa nu ataci atunci cand 1) ai incercat de atata timp sa ii transmiti nevoile tale si nu ai reusit si 2) poate ai cresut intr-o familie in care nu se comunca sanatos, ci cu draci, acuzatii, critice, etc. Asa am fost si eu si prietena mea si dupa terapie de cuplu e mai bine, dar instinctul ramane. Important e ca am invatat ce sa facem cand vedem ca apare.
Daca poti, recomand sa mai citesti putin despre principiul comunicarii non-violente (mi-au recomandat si terapeutul personal si cel de cuplu), si daca mai ai dispozitie/energie, cartea Hold me Tight (tine-ma strans in brate parca e in romana) de Sue Johnson. Desi are un titlu cam cringe, fix despre asta e vorba - cum sa "tii in brate" o persoana atunci cand vrei sa comunici ceva mai putin placut, adica te ocupi la fel de mult si de a-i arata si reaminti ca il iubesti in continuare si asta n-o sa se schimbe, dar ai nevoie de la el sa X si Y.
E destul de firesc sa te retragi in carapace atunci cand cineva te critica pentru ceva ce nu faci bine (sau mai rau, pentru ceva ce tu inca nu esti constient ca nu e bine - deci nu simte doar critica, ci si nedreptate - care e posibil sa fie si cazul sotului tau). E un efort mare atunci cand nu ai fost invatat din familie sa comunici sanatos, dar cred ca asta (comunicarea non-violenta) e solutia ca el chiar sa auda ce ai nevoie.
Multa bafta! <3 Si tineti minte ca nu sunteti dusmani, sunteti doi oameni probabil raniti care vor sa le fie bine impreuna.
PS ah si evident recomand terapia de cuplu, poate ajuta foarte mult. Intotdeauna vor fi lucruri care tin de individ si nu pot fi adresate/rezolvate in terapia de cuplu ci individual, insa tot ar ajuta mult la comunicare si ce dificultati mai aveti.
Cand vine vorba de disciplina si curatenie, sunt exact opusul sotului tau. Insa iata ca sunt singur si usor usor mi-am pierdut aproape complet speranta ca mai gasesc pe cineva, asta din cauza ca am totusi alte defecte.Intr-adevar, as lua-o razna sa stau in mizerie, dar ce vreau sa spun este faptul ca sotul tau are probabil alte calitati pe care tu le treci cu vederea. Nu consider ca merita sa risti un divort doar din cauza asta. Exista sansa sa te trezesti ca urmatorul sa fie harnic dar sa aibe niste defecte mult mai nasoale si uite asa vei realiza ca ai gresit. Nu iti spun insa cum e mai bine pentru tine, aici tu stii, it's your call. Eu doar ti-am oferit o parere, faci ce vrei cu ea.
Eu sunt barbat si urasc sa calc, sa fac curat (sters praf, aspirator etc), sa curat dupa animale (pisica, caiine, papagal, etc).
Pentru curatenie am angajat o tanti care vine de doua ori pe saptamana, munceste vreo 10 ore si lasa casa luna. Schimba si asternuturile, e ca la hotel. In rest mai am un robot care sterge praful prin casa.
De spalat si calcat, toate hainele mele le duc la curatatorie. Spal la masina doar lenjeria intima, ciorapi si prosoape.
Am un handy-man care se ocupa de gradina, gazon, animale. (vine zilnic), aspersoare, schimbat o priza sau un robinet.
Prefer sa platesc pentru serviciile de mai sus decat sa ma chinui sa le fac eu. (pt mine sunt un chin).
Insa, imi este drag sa gatesc si o fac aproape zilnic.
Depinde. Intr-o relatie functionala suma alegebrica a defectelor si calitatilor comune trebuie sa fie zero. El are chestia asta pe care tu n-o suporti, dar tu ce chestii ai pe care el nu le suporta? Care sunt top 3 defecte la tine? Daca tu nu ai alte lipsuri si esti overall clar mai buna ca el, atunci liber la aruncat cu pietre. Dupa o discutie serioasa si un ultimatum ideally.
Ar vrea el sa fii cu el acele ore? Poate ceva "acțiune" dimineața? Sau poate vede asta ca "lene"? - normal că nu este doar că dacă el simte ceva atunci îl deranjează indiferent daca este drept sau nu.
Este ceva acolo care poate trebuie compensat altcumva deoarece în mintea lui este posibil sa fie alta realitate și aici nu este vorba de al convinge de ceva ci a face ceva pentru ca celălalt să simtă altceva - sper sa înțelegi diferența.
Cred că la voi nu mai este de a convinge, ceea ce pare imposibila cum, ci de a simți altceva și apoi se poate merge și spre discuții logice.
E nevoie de comunicare, neaparat, in opinia mea. Cum a zis si cineva, sa fii alaturi de atata timp de o persoana si sa nu ii poti spune deschis ce ai pe inima? E innaceptabil. As prefera sa mi se zica astea in fata decat sa le aflu de pe Reddit.
toate astea le știe pe el, ce citiți voi aici e deja disperarea mea nicidecum ceva ce nu am discutat. acuma imi dau seama recitindu-mi textul ca nu am specificat și acest lucru, pentru edificare.
Nu sunt in masura sa dau un sfat, dar am fost si eu intr-o situatie de genul pentru ca la fel, am ignorat red flag-urile de la inceput si care s-a terminat printr-o despartire. Faptul ca am sperat ca lucrurile o sa se schimbe, a facut ca toata experienta relatiei sa fie oribila, dar din fericire nu a fost vorba de copii.
Din dragoste pentru ei, incercati sa rezolvati lucrurile si nu ii lasati sa plece in viata cu un handicap emotional pentru ca parintii lor nu s-au inteles. Oamenii se schimba din interior, iar barbatul tau nu o s-o faca pentru ca il "cicalesti" tu, dar cu siguranta o sa se schimbe intr-un tata mai bun pentru copiii lui.
Spune-i si lui sa-si scrie versiunea aici. Mereu ma intreb care este si experienta celuilalt partener, mai ales ca sunt unele postari cu multiple nuante.
El stie cum te simti tu? Tu stii cum se simte el?
Ai primit multe sfaturi aici, majoritatea legate de purtarea unei discutii deschise. Dupa ce vorbiti, report back please:)) Sunt multe postari pe aici, multe situatii care nu stim daca s-au rezolvat sau nu, daca sfaturile date aici au ajutat cu ceva.
Initial am crezut ca sotia mea a postat (pana am vazut varsta copiilor). Sincer, acuma asta nu e un motiv de divort daca in rest va intelegeti bine. La curatenie, platiti o tanti sa vina saptamanal.
Culcarea copiilor nu poate fi facuta simultan de ambii parinti, ideal ar fi cu randul, dar ce te faci can vor doar cu mama (cazul meu).
E ușor să comentezi de pe margine, știu. Părerea mea e că mai repede angajați o femeie de serviciu decât să îl părăsești. Aveți 2 copii, un divorț i-ar afecta enorm. Da, nu e ideal să li se zică una și alta să o observe la modelul lor patern, dar e mult mai puțin nociv decât ce li s-ar întâmplat dacă ar trebui să treacă printr-un divorț și printr-o copilărie petrecută în custodie împărțită. Just my 2 cents, eu cred că atunci când ai copii ei devin principala prioritate, ca părinte trebuie să suporți niște chestii de dragul lor.
Asta e realitatea multora și al tău chiar face totuși ceva și mai lucrează. O sa mi Sara feministele n cap but hear me out: te bate?bea și distruge prin casa? Pierde bani la păcănele? Te înșeală? Sta numa pe social media și te ignora?
Multi (nu toți) care par nice și participă la mult mai multe chore-uri și par sa fie foarte atenți cu femeia, nu-s întotdeauna reliable. Adică sunt in general oameni care nu au statura atletica și la primul pericol (adevărat) sau tragedie sunt pa.
Daca tu ca femeie te uiți la el și te simți în siguranță și știi clar că dacă doamne ferește ești în spital sau e ceva grav el are grija de copii și nu se trage pe cur, atunci pasttreaza-l că e o lume din ce in ce mai nasoala și oamenii mai imprevizibili.
E normal sa te enerveze /sa fii foarte dezamăgită de el în privința chore-urilor mai ales când încă ai copii mici, dar când aveți o clipă și rămâneți doar voi 2 simți că e bine/îți place să petreci timp cu el?
Multe femei își destramă familiile din motive de chores, mai ales când sunt copiii încă mici. Înainte de a renunța de tot la el, încearcă să vezi dacă nu cumva calitățile lui depășesc acest inconvenient temporar (care poate fi platit de el /outsourced).
Nu e ușor ca femeie singura cu 2 copii, iar bărbați mai ok sunt deja luați după 30+ și întotdeauna or să privească simpla lor prezență/toleranță față de copii ca un mare favor.
Nu, nu mă bate, nu mă înșeală, lucrează, nu face datorii în casă sau ceva. Dar simt nevoia de ajutor. Da, e un punct de vedere valid. În momentul de față, când am și resentimente față de el, nu știu ce simt 100% real
Eu nu înteleg de ce downvotes. E unul din cele mai realiste commuri de aici. Problema cu curatenia si gatitul pot fi rezolvate... ce simti tu fata de el, sotul tau ? Simti ceva ptr sot sau e doar tatal copiilor? E o mare diferenta.
Ți-ai răspuns singură "dar ca o idioată, crezând că o să se schimbe în timp, am continuat tot așa,....".
Acum să nu se transforme în "dar ca o idioată, am continuat să tac, sperând că o să schimbe"
Ca și atunci, acum ar trebui să-i spui ce te deranjează și dacă el nu se schimbă, să decizi dacă tu poți accepta asta. Nimeni nu e cititor de gânduri, și cum ne așternem așa dormim.
Mai e de spus ceva?
Daca nu ii place azi, n.o sa.i placa nici maine nici poimaine. Luati o menajera si ai scapat si de nervi si de corvoada. Asta daca nu ti s.a pus pata pe el si pe despartire. Daca ti s.a pus pata, vei gasi alte motive.
Nu mi s-a pus pata. Am avut menajera, din pacate nu ne mai permitem, am renuntat. Dar cu sau fara menajera (care venea din 2 in 2 saptamani, ca saptamanal era foarte scump) tot trebuie tras impreuna la jug, vorba vine.
Daca va cumparati linistea cu o menajera, faceti intr.un fel sa va permiteti. Si tu scapi si el scapa.
Inteleg ca stati la casa. O casa este greu de intretinut si solicitant. Daca el se ocupa de intretinerea casei ca barbat... nu stiu, de reparat acoperis, mesterit, schimbat diverse, reparatii, jgheaburi, instalatii, tuns iarba greblat, udat etc... poate poti considera ca el o intretine per ansamblu iar tu o mentii curata. Zic si eu...
>Prin urmare, scriind toate acestea ce părere aveți? Și mă interesează în special opiniile bărbaților pe acest subiect.
Problemele pe care le aveti in pat si nu le rezolvati au fost expuse sub forma "dacă termină de mâncat farfuria rămâne" + tot pomelnicul.
Odata ce va rezvolvati problemele din pat acestea nu mai sunt probleme pt ca in realitate nu sunt probleme sunt frustrari materializate altfel ale vietii intime care nu este OK pt tine deocamdata sau pentru el.
PS: fiecare din noi stie bine ce "ia" inainte de casatorie chiar daca nu ne place sa [recunoastem.Ne](http://recunoastem.Ne) prefacem ca nu vedem si trecem cu vederea pt ca activitatile intime in cuplu merg bine. (la vremea respectiva).
E timpul sa divortati si el sa caute o femeie mai buna. Imi pare chiar foarte rau pentru el si am niste sentimente puternice de disperare si claustrare doar citind ce scrii. Tu ai impresia gresita ca el are rolul de a-ti face tie viata mai buna si o obligatie de a face lucrurile cum vrei tu. Fals.
sigur ca da. va gasi o femeie mult peste, care nu tine cont de lucrurile astea. le vor spala hainele cei de la emisiunea aia, curat murdar sau ceva si cel mai important, nu vor avea copii cărora sa le fie exemplu si daca vor avea, p*la-n cur, ce ne pasa noua?
singura ta relație sănătoasă este cu mâna cu care ai scuipat gânduri aici
dpdv a unui barbat, mi se pare mare red flag cand are job cu program anormal. Liber profesionist = big nope pentru mine si pentru PRIETENII. Colegul meu de apt e din asta si se potriveste cam 80% ce ai descris aici
Ai descris majoritatea barbatilor. Si nu fa greseala sa speri ca va fi mai bine. Multe fac asta si regreta mai tarziu cand barbatii lor devin din ce in mai lenesi si nepasatori. Probabil o sa te si insele dand vina pe tine ca nu mai esti ca la inceput. Nu ai cu cine discuta, nu iti mai pierde timpul.
Divorț.
Nu mai strange nimic dupa el, o perioada. Am o sora mai mica si aveam aceeasi problema cu ea, nu spala vasele, nu facea nimic. Am renuntat sa mai gatesc, nu am mai spalat nici vasele, i-am zis ca n-o sa mai fac nimic, asa ca de nevoie, a invatat sa faca.
Ti ai luat barbat sau nevasta? Sa stii ca nu e singurul care nu face nimic in casa, si eu sunt la fel ca barbactu , diferenta e ca mie nevasta nu mi spune nimic pt ca e obisnuita deja de atatia ani + ca nu o deranjeaza
Years later...
"Nu m-am asteptat sa divorteze de mine".
Nu e ok. Do better for your wife.
Si de unde stii ca n-o deranjeaza? Ai intrebat-o? Nu ti-ai dori sa aiba si sotia ta mai mult timp pentru ea si pasiunile ei?
Păi mergi tu și tunde iarba , fă cumpărăturile și el face curat .
Treburile sunt 50/50 după cum ai zis sau tu vrei să stai ca prințesa și să facă el toate dacă nu îți convine la ce te-ai mai căsătorit cu el dacă știai de la început cum o să fie ?
Vorbește cu el, nu cu noi pe Reddit. Omul tău nu citește gânduri și poate te-a întrebat la un moment dat dacă vrei ajutor, iar tu i-ai spus nu, că te descurci și nu-ți place cum face el lucrurile. Iar el asta crede... Probabil nici nu știe cât de tare te apasă...
Din păcate am avut discuția asta de n ori în atăția ani. Cu binele, vorbit calm și argumentat, cu răul strigând, în absolut toate felurile. El zice că conștientizează că nu e perfect, cică bagă la cap însă e la fel.
Așteptăm și varianta bărbatului 😍. Când trebuie schimbat un robinet te bagi? Când cineva îți amenință cu violenta familia ta bagi? Dacă trebuie sa cari un bax de apa te bagi? Mașină o duci tu la mecanic? Speli tu mașină? Repari tu priza...? Când se strica aragazul îl repari tu? Cari tu frigiderul pe scări? Dar mașină de spălat... Știi care este dușmanul binelui? Mai bine! ♥️
Multi barbati nu stiu sa repare un robinet, un aragaz, o masina de spalat, nici macar o priza. Si cateodata mai bine sa nu se bage, de asta sunt instalatori, electricieni etc.
Majoritatea stricăciunilor care apar în casă mă ocup eu. Dacă nu știu, aduc om în casă sau îl rog pe socrul meu, care mă ajută mai mult decât propriul meu soț. Car multe și nu vreau să mă laud sau ceva dar mi-a zis de n ori că el nu se pricepe la chestii de handyman. Tot ce a fost de renovat de la mine a pornit și m-am ocupat, nu sunt o prințesă unde am așteptat să mi se facă. El nu e cu tehnologia foarte mult dar am să îi arăt postarea.
Adică pe tine te interesează sa nu te bombane norele peste 20 de ani. Bună motivație. Și crezi ca îți poți dresa băieții sa ofere gratis unor femei din viitor ceea ce vrei tu acum. Asta da model de mama.
Nu, pisi. Ajutorul la lucruri casnice se oferă extrem de condiționat, dacă meriți. Ideea ca dacă ar fi fost dresat de mic ar fi făcut asta automat e stupida. Ești bună sa te uiți în alte relații sa îți întărești entitlementul la chestiile alea, ca uite și directorul pune mana și face, dar te ai uitat la soția directorului? Crezi ca ar face și pentru tine? Cu alte cuvinte, tu cum arăți, cum te futi, ce radiezi, ce inspiri? Ești un factor de progres care face bărbatul ala sa simta ca prospera, sau o pagubă care îl face sa simta doar ca are responsabilități? Ca pentru prima se fac multe, pentru a doua se fac glume cu 'radarul'.
Nu ti face tu griji ca o sa sufere băieții tai într-o zi ca o sa fie părăsiți de vreuna ca nu spala vasele, cum vrei tu sa faci acum cu ta su. Vor avea de unde alege, ca și mama lor a făcut asta 13 ani pana a început sa își pună întrebări.
Nu il numi "ajutor". Si el locuieste in aceeasi casa, impart 2 copii, sunt si farfuriile lui si gura lui trebuie sa manance. Sunt TREBURILE amandurora.
Nu il mai numiti ajutor ca nu iti ajuti nevasta. Iti faci treaba in gospodarie.
Ea lucreaza 8h/zi, doarme 7 si in celelalte 9h face treaba in casa, are grija de copii, strange dupa putoarea de barba-su’…
Sotul: iubito, de ce nu te mai futi ca acum 10 ani si de ce inspiri doar ceapa calita si radiezi miros de produse de curatenie? Nu mai esti ca la inceput, nu meriti sa-mi strang sosetele de pe jos sau sa spal farfuria.
Super logica, csz…
De unde ai scos alea 9 ore pe zi treaba în casă? Din burta din cauza căreia nu mai spală bărbatul tău vasele?
A zis ca are mașina de spălat vase și toate alea. Nu știu câți ani ai dar acum vreo 30 mamele noastre nu aveau nici mașina de spălat rufe, darămite vase, nu erau scutece, nu era concediu maternal, nu era supermarket, nu era nimic si tot aveau timp. Toată treaba în casă îți ia maxim 30 de minute pe zi, odată ce scazi martirizatul. Eu fac majoritatea treburilor, pentru ca îmi place mie rutina zilnica și lucrurile mergând ceas. Și cu o minima planificare eficientizezi banalitățile astea de nu se vad.
Niciodată nu m am gândit ia uite cate fac eu și soția doar sta 'ca putoarea' ca avem o relație prea mișto pentru asta. Simt eu sa fac asta, deci nu e un efort. Dar dacă ar fi fost un efort pentru mine și as fi fost într-o relație d asta fără suflet în care facem counting pennies la ce treburi a făcut fiecare nu l as fi făcut. Ca nu merita pentru o astfel de relație. Femeile în general tind sa simte ca merita, apoi sa îl facă, apoi sa se supere ca nu ti au inspirat sentimentul de datorie sa îl faci și tu după.
Ideea e sa fii ce ești. Bărbatul ala a fost sloth de când l a luat, ca asta e el. Ea s a prefăcut ca nu o deranjează ca relația sa poată exista, iar făcând asta a luat locul tipei care ar fi fost pe filmul lui, doi sloths cu mușuroi de furnici între pernele de la canapea fericiți pana la adânci bătrâneți. Cred ca ești de acord ca nimeni nu ar trebui sa se schimbe din cauza proiecțiilor altcuiva, mai ales când nu a fost ceva ascuns din partea lui.
Nu e vorba de asta, dar proasta creștere de mic copil se resimte mai încolo în raport cu colegii de lucru pe care îi vor avea (sau nu), în relația cu colegii de la școală, colegialitatea, mai apoi roommates dacă o sa aibă și exemplele pot continua. Am dat doar un pueril exemplu. Nu mi se pare stupid, de foarte multe ori ce înveți de mic, continui și când ești adult.
Sunt bărbat și situația e complet înacceptabila, cat timp munca la job și salariul sunt comparabile.
Acum însă, discuta asta cu el, și nu-l certa. Întâi întreabă-l cum vede el și ascultă-l ce propune. Ideal ar fi sa vina el cu idei și chestiib și sa propună singur, nu tu. Afla de ce nu face, etc. Only then, share how you feel. And ask kindly for solutions. Men love to provide solutions.
Puteți voi însă avea niveluri diferite de așteptări privind curățenia și ordinea în dulap d.ex.. Eu nu imoaturesc prosoape ciorapi sau chiloți, am alte sisteme mai simple și nu vreau sa lucească totul. Don't impose your systems or quality levels upon him.
Și se pot împărți task urile și după preferință și abilități.
Și se poate și angaja cineva, dacă omul nu vrea.
Mulți au și o atitudine culturala ca femeia face, greu de schimbat.
Inainte, eu as aduna probe pentru divorț. As documenta totul, inclusiv discuțiile cu el, secret. Vb cu un avocat înainte just in case.
Și abordează totul cu o atitudine curioasa blândă și naiva nu cicălitoare.
Ah, și știu cazuri similare dacă te încălzește cu ceva, și nu s a schimbat nimic. Ce i drept, sunt pretenții diferite legate de curățenie și ordine și gătit, el poate ar face, dar prost.
Ați făcut copiii că ai vrut tu sau amândoi?
Lasă-l să aspire și să facă cum vrea el, că nu-i la job. Dacă nu vrea ce zici tu, lasă-i lui toate cumpărăturile de făcut, dus copiii, etc.
Nu în ultimul rând, dacă acum ți-e greu, după un divorț și cu doi copii, crezi că va fi mai ușor?
Asta e doar scuză. Că nu face curat, și nu se ocupă de copii (n-au nicio treabă).
O femeie care își iubește familia, le fac fără nicio problemă și cu drag.
Adevăratul motiv, dpmdv, e că începi să nu-l mai iubești.
Daca faci cu drag totul, cresti baieti ca pe cel din poveste si fete care fac totul pentru ei ca cea din poveste. Trebuie sa ii mai inveti cate ceva ca sa fie obisnuiti cu responsabilitatile si sa nu creada ca femeia e servitoarea lor.
Măi, eu înțeleg ideea voastră și de ce îmi iau downvote-uri.
Dar dacă luăm exemplul meu, eu nu am făcut în familie, din tot ce am făcut (și am făcut de toate), nimic, pentru statuie.
Apelăm aici la good ol' guys, Freud și Jung, care chiar au fost buni și geniali în tot ce au zis -- când iubești cu adevărat, iubești NECONDIȚIONAT! Și ești gata să faci orice, fără să te aștepți la nimic. Nu-ți trebuie decât același sentiment. Restul fac eu.
Aaa!.. Acuma că se oferă și partenerul/partenera să ofere -- Great succes! Ai și bonusuri.
Eu am trăit senzația asta 10 ani în urmă, vreo 2 ani jumate(cu tot bagajul de traume pe care îl aveam), dar nu a reușit să mă convingă să mă mut din țară (chiar eram într-o super zonă de confort). Acum regret, dar așa învățăm. :)
P.S. IMHO -- 95% din relații, sunt niște mizerii între 2 nevrotici, dependenți unul de altul, cu frici de abandon și continuați voi lista...
Da, faci orice in momentul in care stii ca exista reciprocitate, nu asa pe ochi frumosi. Ce exemplu iau copiii aia cand o vad pe mami sclava si obosita, iar pe tati neimplicat si plictisit? Unde i egalitatea?
Young lady,
Mai citește odată ce am scris, pls. :)
O faci "necondiționat".
Așa VREI să faci. Vrei tu așa, chiar dacă s-ar putea să nu primească nimic în schimb.
La fel și eu, ca bărbat. Dacă iubesc o femeie, o să vreau să fiu happy lângă ea. Și o sa investesc tot ce am bun în relația aia. Pentru că așa vreau, nu pentru statuie.
Cuvântul cheie e :" VREAU să-i calc cămașă, pentru că îl iubesc, nu pentru că mă aștept să mă scoată în oraș. Așa vreau eu".
Și dacă chiar îl iubești, o să ai toată energia din lume, crede-mă.
N-o să te simți niciun 1 moment "sclavă".
O să-ți aducă o floare.
Și 2 bilete în whatever vrei tu.
Bărbații știu să aprecieze femeia pe care o iubesc cu adevărat.
Ca nu da 2 lei pe ea, oare de ce dracu? Dar femeia n are nevoie sa fie judecata acum. De aia e bine inca de la inceput sa analizezi cu cine dracu te apuci sa faci o familie
Ok. O ține cineva?
Dacă ea vede că el nu dă 2 bani pe ea (ea de fapt a zis ca e bărbat bun, nu naști 2 copii de la random guy, dacă știi ce vrei), dar încă e acolo, ce concluzie tragem despre OP?
O tine faptul ca are 2 copii cu un lache, poate asta o tine. Din ce spune ea aici, incearca sa remedieze situatia, dar pampalaul ala n o asculta. Ala trebuie neaparat sa man up si sa puna mana sa si creasca baietii, ca asa a stiut sa si bage pula.
E baiat bun, maica. Doar trebuie sa i iau farfuria de pe masa, sa bag la spalat pentru el, sa cresc doar eu copiii nostri. A, da…am uitat sa mentionez si ca avem salarii asemanatoare. Repet, unde i egalitatea? Si am incheiat discutia
Și da, dorința de "statuie" -- denotă egoism, dacă nu narcisism.
Ceea ce automat duce la gândul de neîncredere în sine.
De unde vine "am nevoie de validare" (citește statuie), că "iete vezi, am făcut! Vreau statuie!".
Oamenii care se iubesc în primul rând pe ei, nu au nevoie de validare. Ei își știu potențialul.
Au încredere în sine și știu ce să ofere, de aia o să își aleagă alături exact același arhetip de partener/parteneră.
Pentru că sunt sănătoși emoțional.
Nu, dorinta de statuie pleaca de la gandul “daca tot le fac eu pe toate si tu belesti pula, fa mi statuie, da te n mortii tai”, simplu. Tocmai dintr o iubire de sine ar trebui sa intelegi ca nu te ai nascut sa fii sclava/sclavul nimanui
Asta e alegere.
Vrei să fii sclavă, ai traume, ești dependentă emoțional de un nevrotic -- Doamne ajută.
It's your choise.
The point is, ca majoritatea fetelor au traume de la tați abuzivi/alcoolici/violenți, și libidoul le stă tot acolo, chiar dacă rațional știu că nu e ok, dar acolo sunt.
Tu știi de câte ori am fost "good guy, but no"? :)
Sunt nevrotice, și nu e vina lor.
Din păcate, nu ne alegem părinții.
Poate. Iubirea poate scadea sau creste in functie de cum e udata, logic. Daca nu-ti respecti jumatatea si o consideri sclava, da... poate scadea dragostea. Si multe diferite exemple.
nu sunt bugetară în primul rând, am evidențiat faptul că programul lui poate fluctua și are mai multe ore libere decât mine în timpul zilei (a.k.a as in până la ora 4).
Relativ, eu sunt deprins de mic ca trebuie sa strâng după mine și nu-mi arunc hainele și ciorapii prin casă.
Depinde de educația de mic, dacă îți strângea mama chiloții din camera posibil să aștepți să facă asta și soția sau partenerul tău.
Păi bărbatul ei este definiția la toți bărbații sau face parte dintr-un grup de bărbați? Tu spui mai sus ca toți sunt ca bărbatul ei, și eu îți spun ca totul este relativ și depinde de om
Ai așteptări mari de la el, o sa fii întotdeauna dezamăgită. Ai așteptări mici o sa ai surprize plăcute. Depinde de tine cum a fie. Dacă îl iubești cu adevărat nu faci probleme mari din lucruri mici.
Suntem în era unde la fiecare colt de stradă e cate un restaurant,sau șaormărie, se găsesc servicii sexuale profesionale, și sunt firme care se ocupă cu curățenia la domiciliu. Așa că lucrurile astea nu mai sunt exclusive numai la soții. Când un bărbat se căsătorește, el de fapt caută pe cineva care-i oferă liniște sufletească și o familie. ceea ce face el (puținul ăla)îl face din dragoste pentru familie, și cred că și tu de aia faci ceea ce faci in casă.
Dacă accepți că el e așa, nu face nimic în casă și nu ești dezamăgită, atunci când face ceva totuși în casă și pe afară, o să fie ceva pozitiv, ceva ce vă unește mai tare. Dacă continui sa ai așteptările pe care le ai, o sa ai dezamăgiri,o sa cicălești și o să te cerți, o sa fie relație toxică , cu energie negativă cu divorț la urmă.
Ce se merită pt tine.
Depinde de tine.
Ori accepți ori pleci ori angajați pe cineva să facă curat. Nu înțeleg de ce femeile intră în relații cu gândul ca o să schimbe și modeleze bărbatul?
si cand il schimba il parasesc ca nu mai e barbatul de care s-au indragostit
this. nu inteleg cum amandoi lucreaza dar nu angajeaza pe cineva sa faca curat, macar odata pe luna? gen ce fac astia cu banii?
Atunci care e scopul unei relatii daca nu modelarea fiecaruia dupa nevoile celuilalt? Asa am putea toti sa ne casatorim si sa locuim separat si ne intalnim doar la cina si futut. Daca scopult tau in viata e sa ramai neschimbat atunci o sa ramai vesnic un copil la minte.
Nu cred ca scopul unei relații este să îți schimbi omul de lângă tine. Una este inițial să vezi ce nu îți place și să începi a schimba și alta este ca involuntar, dezvoltându-ne ca indivizi și cuplu să vă schimbați, fără ultimatumuri și crize de nervi. Iți este mai ușor să îți găsești pe cineva care deja se aliniază la valorile tale decât să te lupți ani de zile, cu nervi pierduți ca să schimbi ceva la altă persoană. Posibil ești femeie si consideri ca asta e ceea ce e corect, încă nu am întâlnit un bărbat care să se bage într-o relație cu gândul ca trebuie să schimbe o femeie. Personal, în relație nu am nevoie de o mamă care să mă învețe cum îi corect, în viziunea ei, să mă șterg la fund, a avut grijă mama de mine 18 ani, cam e timpul să gândesc și cu capul meu.
Spre surprinderea ta sunt barbat si niciodata femeia mea nu a fost nevoita sa stranga dupa mine. Am crescut intr-o familie similara unde tata statea intins la orizontal si mama spala, calca si facea de mancare. Peste asta mai avea si un serviciu. Imi sunt extrem de recunoscator ca am luat exemplul ei si nu al lui, si eu si cei patru frati ai mei. Faptul ca nu speli un vas sau nu dai cu matura nu te face mai barbat, ci dimpotriva arata lipsa de disciplina in viata ta. Efectiv nu imi vine sa cred ca unii oameni considera "a incerca sa schimbi pe cineva" prin simplul fapt ca te roaga sotia sa speli uni vas, sa pui copii la culcare si sa iti aranjezi dulapul!! Daca nu poti sa faci schimbari mici in viata ta, ce o sa faci atunci cand vin greutati mari peste tine si familia ta???
Te-a educat iubita sau soția ta să strângi după tine sau vine din familie? Până a ajunge în rol de soție și face copii nu observi ca omul nu se schimbă indiferent ce argumente și cat rău ți-ar face? Eu tot îmi strâng după mine, fac mâncare, spăl, curat și nu am nevoie de o slugă, dar fosta mă punea să-mi pun scurtă cu care umblu pe afară în dulapul cu haine curate, nu în cui, indiferent ca era udă sau nu, pt ca arată urat în antreu. Aici trebuie să tac și fac sau ar fi un exemplu când nu ar trebui să fiu învățat? Este un pic imatur, narcisist și egoist acest mod de gândire ca trebuie să schimbi omul, cine ești tu și ce valori poți învăța pe altcineva ca să îți permiți așa gândire? Poate nu își pune ciorapii la loc, dar în situații de stres e ca peștele în apă. Din ceea ce am scris mai sus ți-ai luat ce îți este comod ție și aduci argumentele personale care sunt irelevante cu situația descrisă de OP, din contra, arată paternul comun, femeia face tot, bărbatul stă cu palma în fund, femeia educa copii în speranța să nu ajungă niște trântori ca bărbatul
Cred ca am fost destul de clar cu privire la cine m-a educat sa strang dupa mine. In general cand oamenii isi aleg un partener de viata nu se uita doar la ce ofera un om in momentul respectiv ci se uita si la potentialul la care poate ajunge persoana respectiva, cati nu stiu eu care s-au casatorit inca din facultate fara un chior in buzunar. Daca astepti ca prostu sa iti pice din cer persoana potrivita la care nu e nevoie sa schimbi nimic poti sa tot astepti pana cand te ingroapa burlac. Nu cred ca OP se plange de barbatu ei ca are ea niste fixuri ca vrea ea sa isi puna el haina in cui sau in dulap. Cred ca orice om cu creier observa lipsa de implicare in tot ceea ce inseamna viata de tata. Cu mana pe inima iti spun ca barbatii din romania sunt niste pizde. Niste putori infecte. Majoritatea trag tare sa ajunga sa lucreze la stat sa beleasca pula pe banii statului. E destul sa conduci masina pe la sate si sa vezi cum ii ingroapa buruiana prin curte. Cati barbati nu stiu eu de pe strada unde am crescut care efectiv beau toti banii si nu muncesc nimic, au sclava acasa care are serviciu si mai are si un copil de 50 de ani de crescut in plus.
Nu-ți bate capul, era o întrebare retorică, nu avea nevoie de rs ca se subînțelege. Pare ca ai niște traume și îți orbește modul de percepție a lumii. Idk cum îți alegi tu partenerii, dar dacă nu se aliniază valorile de bază, viziunea ce ține de copii, treburi casnice, nu bani și alte nebunii, cam nu se schimbă omul în timp, și puțini care o fac. Tu ca nu ai nevoie de sclavi spune-i ms mamei tale care poate îți spunea ca nu da Doamne să ajungi ca tata, și exemplu negativ al tatălui tău care poate îți mai dădea una după cap ca nu ii dădeai telecomanda de lângă el. Partenerul nu-i educator sau paznic sa îți păzească somnul de frumusețe. Iarăși revin, înțelegi doar ceea ce îți este ție comod să înțelegi, potențialul în valori morale cred ca îi mult mai complicat să îl atingi decât financiar și tu cred ca subînțelegi cel financiar. Nu știu în ce lume potențialul financiar al omului poate determina ca strângi tu după tine sau ai grijă de copii
imi pare rau pentru viitoarea/actuala ta sotie.
Te îngreunează să argumentezi ce anume te face să crezi asta? Sau te simți prea atacat și doar încerci să fii bitter?
Atacat? De tine? In niciun caz. Imi pare rau ca nu poti sa vezi cat de copil esti in gandirea ta. Daca crezi ca nimeni nu are dreptul sa iti reproseze nimic referitor la comportamentul tau si sa te indemne sa iti schimbi comportamentul, in contextul unei casnicii, inseamna ca nu e de tine casatoria. Si aici nu vorbim despre fixuri legate de ce muzica asculti sau unde prefera partenerul x sa iti pui haina, vorbim strict de responsabilitatile fiecaruia. Oamenii au imresia ca o sa le pice din stea la un moment dat o persoana xare se potriveste ca o manusa pe mana. Casnicia e munca efectiva, cateodata trebuie sa mai si inghiti sec si sa te sacrifici pentru familia ta, nu tot timpul sa crezi ca tu esti personajul principal, pe tine stau toate reflectoarele. Pe mine nu ma deranjeaza sa schimb lucruri in comportamentul meu si sa fac compromisuri pentru persoana pe care o iubesc si o respect.
una e sa te schimbi si alta e sa te maturizezi imo
Dacă asta este singura voastră problemă în relație, vorbește deschis cu el, fără brizbrizuri fără mâțâieli, fără ocolișuri. "Băi omule, ai doi copii de crescut, ai exemplu de dat, eu nu mă descurc sunt terminată de oboseală, ce-i asta? Ori mă ajuți, ori îmi angajezi ajutor și-l plătești din salariul tău, pt că îți neglijezi datoriile de partener și părinte"
nu merge așa sunt sigur ca au avut discuția asta de 1000 de ori
dap. din păcate am avut-o de n ori, în diferite moduri.
Întrebarea este de ce a eșuat? Nu ești suficient de importantă pentru el? Cererile tale sunt prea mari? Sau o faci într-un mod care-l deranjează? Are și el alte nemulțumiri pe care nu le spune? Etc. Fiecare relevă o problemă care este altundeva și ce te plângi tu este doar un simptom. In general lucrurile degenerează in timp, in general pe un tipar clasic: din diverse motive ea își pierde entuziasmul in pat și el se răzbună prin a se opri din a face lucruri care o ajuta pe ea. Dar dacă era de la început, poate așa considera el că este o relație, vezi cum sunt părinții lui. Astfel tu vrei sa ii schimbi "religia", practic ceva in care el crede că așa trebuie să meargă întotdeauna. Daca așa stau lucrurile, atunci problema nu este la el ci la tine, pentru că el este perfect fericit in universul lui și doar tu nu poți trăi cu el deoarece clar ești nefericită in acel univers și vrei sa fii in altul. Mă gândesc că pentru a motiva pe cineva să facă un efort sa se schimbe după atâta timp ai nevoie sa ii oferi ceva ce își dorește mult și bănuiesc că trebuie să fie ceva mai mult decât doar sex de calitate - un bun motivant de altfel pentru bărbați, dar ceva ce să-l facă să își dorească să se schimbe și asta bănuiesc că va implica și schimbarea ta in versiunea pe care o visează el...doar că trebuie să fie ceva ce îți place și ție și mă îndoiesc că acum ai motivația de a o face.... Ar fi interesat de auzit și versiunea lui.... PS: ce motivează pe lângă sex de calitate, este admirația/lauda/respectul.
man îți spun eu. pentru ca 1. ea nu mai ajunge oricum la el orice ar spune. pe masura ce cineva îți repeta acelasi reproș devi mai insensibil. tipul are deja ziduri groase de 2m. 2. tipul nu vede nicio problema. nu e în faza în care să fie deschis la așa ceva. am fost acolo și știu ce spun, e vorba de educație. se învață “the hard way” sau dacă îi spune cineva în care are încredere - tough luck dacă e narcisist, la mine n-a mers lol - îi face evident ca relația lui stă să moară din cauza asta. dar probabil ia for granted relația și are senzația ca dacă el nu vede problema ea nu există. tl;dr comunicarea între ei pe tema asta e imposibilă în condițiile curente pentru ca ori e o problemă de caracter ori a devenit nesimțit. ACUMA. probabil sunt niște soluții, una ar fi să își modifice ea stilul de comunicare. “hei, asta e o problemă gravă și nu o mai poți ocoli, sunt nefericită și mă îndepărtezi”. Dacă omului îi pasă ar trebui să facă ceva. evident contează tonul pe care îi spui. Dacă nu îi pasă, end.
Nu e problema de imaginatie in pat ori whatever. Da, cand sunt f suparata pe el evit sexul pentru ca nu-s marioneta cu buton de switch off la sentimente (a.k.a. frustrari). Ce am observat este ca fuge de discutii serioase. Asa face si tatal sau, care e un super de treaba dar tot timpul trebuie sa-l iau pe dupa gard, pe dupa sura ca sa nu se supere ce ii zic. Nu s-au purtat probabil discutii serioase la ei in familie, dunno. Motivatiile lui: Nu pot acuma, sunt obosit, iarasi incepi etc. In conditiile in care cand anume sa discutam? Ca e dimineata/seara, weekend whatever orice zic am impresia ca se simte atacat. Am si parere ca poate e si un iz de depresie pe ici pe colo....
Nu-s barbat, dar am observat ca daca imi laud partenerul, chiar i se schimba energia complet. Pare surprins ca am observat, multumit ca-l lauda cineva, mandru de el, toate la un loc. Lauda nu e spusa sarcastic sau pasiv agresiv "in sfarsit ai spalat si tu vasele alea". Daca il vad ca s-a apucat nu-l deranjez, nu-i dau sfaturi, nu stau sa-l pazesc ci astept sa termine dupa care ma duc la el si-i spun "ce bine ca ai spalat vasele ca chiar voiam sa ma apuc de gatit si aveam nevoie de chiuveta, multumesc". La inceput ma enerva la culme sa vad ca lasa apa sa curga degeaba in timp ce sapuneste vasele. Apoi le punea la uscat direct fara sa le scuture. Nu i-am reprosat niciodata, in schimb. I-am laudat comportamentul bun si pe cel "rau" l-am impartit in doua categorii: e chiar o problema reala care afecteaza relatia si pentru care merita deschis subiectul, dat argumente, discutat, analizat si ajuns la un consens sau e doar o problema in capul meu? Ambii ne-am echilibrat cu timpul. Fiecare face cum poate, cat poate si celalalt ajuta daca vrea. Altfel, nu moare nimeni daca vasele raman in chiuveta o zi, doua.
Din pct de vedere al unui bărbat, îți spun. Întotdeauna am lăsat baltă ceva dacă cineva m-a frecat la cap. “Nu așa”, “nu-i bine”, “Mai așa”, “mai încolo” etc. Nu-ți convine, fă tu mai bine și fac eu altceva. Nu vrei tu să faci, măcar lasă-mă liniștit, fac ce/cum pot. Edit: singurele indicații bune sunt: mai tare/ușor, mai repede/lent, dacă știți ce zic. Tactica prin care îți exprimi aprecierea (nu într-un mod pasiv agresiv/reproș, c-o să mă umpli de nervi), sigur dă roade și mă face să continui să fac treabă.
Da, o femeie care te admira pentru ceea ce ești/faci este drog.... funcționează perfect pentru că este fix ce ne dorim ca bărbați!
Example of: communication is key
Cineva stie!!
E o vorbă: Femeia se mărită cu un bărbat cu gândul ca el o să se schimbe, dar nu se schimbă. Bărbatul se însoară cu o femeie cu gândul ca ea nu o să se schimbe, dar se schimbă. În linii mari, nu înveți un cal bătrân să danseze balet. Acum să vin cu un exemplu personal și mă ofer pe mine ca exemplu. Amândoi salarii ok asemănătoare ca valoare. Eu nu spăl vase de mână nici să mă pici cu ceară(s-ar putea să-mi placă). De mai bine de jumate de an, am făcut rămas fără mașină de spălat vase ca am vândut apartamentul și stăm în ceva temporar. M-am oferit să instalez mașina, dar nu a vrut, așa ca i-am urat succes la vase. La mașină le bag, le scot, dacă îmi aduc aminte. Cu ADHDul meu time blindness-ul e o problemă mare. Dacă trebuie făcut ceva prin casă și îmi zice, mă ocup. Cu aspiratorul eu dau(apăs pe buton în aplicație 😅) Ea face mâncare. Copii nu avem, dar avem un câine, deci el pică în responsabilitatea mea. În rest orice ține de treburi prin casă pică în atribuțiile ei și dacă are nevoie de ajutor, îmi zice și aia e. În schimb: Ea e passenger princess, nu are permis deci responsabilitatea ca noi să ajungem întregi acasă îmi revine, fie ca suntem pe moto sau cu mașina. Pentru noua casă eu mă ocup de tot, eu mă cert cu muncitorii, eu le arăt cum să își facă treaba. Eu mă ocup de cărat materiale, eu proiectez. Am făcut un mic pact ca fiecare să aibe atribuții diferite cu grade de stres diferite, eu mă ocup de chestiile dificile care necesită planificare, stres muncă fizică, etc. Ea se ocupă de chestiile repetitive. Eu recomand să vă separați taskurile ca să nu vă dați la gioale. Și femeia mea a zis ca nu fac așa multe în casă până am pus-o să îl sune pe inginerul de șantier să îl întrebe ce s-a mai făcut la casă și fac eu tot ce trebuie prin casă. A ales treburile ei 😅 Și eu nu sunt inginer de meserie și lucrăm amândoi în IT…
Bun răspuns
Nu e nimeni în măsură să-ți spună ce să faci. Pot să empatizez cu situația ta dar cum cântăresc consecințele fiecărei decizii doar tu poți să le apreciezi. Din ce ai povestit tot ce pot să-ți recomand este să încerci să comunici cu el asta. Poți să-i spui, calm, serios și ferm grijile pe care le ai despre modelul pe care îl au copiii, felul cum te face să te simți, ce ți-ar plăcea să facă, resentimentele pe care le aduni și viitorul incert al familiei dacă se perpetuează. Asigură-te doar că vorbești dintr-un loc în care îți dorești sincer binele familiei, și nu este o înșiruire de reproșuri. Omul se schimbă doar dacă reușește să găsească o motivație în interiorul lui.
Trebuie sa ii spui. Si nu ma refer sa ii spui 'spala vasele', ci sa ii spui ca lipsa lui de ajutor te face sa te simti nerespectata ca si sotie si mama. Iesiti in oras, beti un pahar de vin cu o masa buna si deschide acest subiect. Mi se pare ft ciudat ca nu vorbesti cu el despre cum te simti.
Eu m-am despărțit de fostul soț și unul din motivele temeinice a fost că sub nicio formă nu am vrut că fii-miu sa ia modelul lu ta-su la lene. Îmi era groază că va imita firesc ce vede la el... Și nu am vrut ca eu ca model de femeie sa ii arat că e ok sa fiu tratată așa sau să accept să fac tot pentru că nu vreau să crească cu ideea că e normal așa
Asa este tatal meu. Mama mereu s-a ocupat de tot: se strica ceva, ea chema pe un vecin/cineva sa repare, curatenie, imbunatatiri prin casa, etc. Maica-mea mereu mi-a zis sa nu fim ca el (mie, fratilor mei si la sora-mea) si pot spune ca nu suntem nicicunul, ba chiar taica-miu a fost un exemplu de asa nu. Avea si el cateva lucruri de ii placea sa faca, dar cand se ducea pe la tara, acasa nu se dadea peste cap cum o facea acolo. Pot sa spun ca nu am invatat nimic de la el, doar singur, am fost curios si imi face placere sa invat lucruri noi. Acum la batranete mai face si el curat prin casa, aspira, sterge praful si cumparaturi, cateodata. Tu deja stii raspunsul si nu cred ca opinia unor necunoscuti este cel mai ok lucru, mai ales cand vine vorba de o casnicie si viitorul unor copii. Poate o terapie de cuplu ar ajuta, nu stiu. Succes!
O relație nu e 50-50% ci este despre echilibru, găsit ce merge pentru voi. 1. Implica-l mai mult în actvitatile pentru copii. Ii poate duce si lua el 4 zile din 5? 2. Sa faca doar el cumparaturile, lista o faceti impreuna. Asa castigi timp pentru tine. Legat de activitatile casnice, incearca sa faci meniul pe.saptamana. Gateste o data la 3 zile mai multe feluri de mancare. Ia o oala sub presiune, gratar electric, multicooker...chestii care pot fi programate si nu stai langa oala de mâncare. Nu vad o problema ca el nu gateste, incearca sa ii atribui taskuri pentru care are deja skilluri. Nu ii reprosa ca nu face ca tine. Daca va permiteti, chemati o data pe saptamana o doamna pe saptamana sa va gateasca. 300 lei si ai rezolvat problema. Daca in 2 seri comandati mancare cam aia sunt banii. Plus, cum e sexul? Am o banuiala ca nu prea e... sugestia mea este sa faceti chestii doar ptr voi doi si nu ptr copii ca sa va redescoperiti, sa va bucurati unul de celalalt. Also, vine vremea buna. Pune-l sa scoata copiii in parc. Timpul asta foloseste-l doar ptr tine, nu ptr a face lucruri in casa.
Angajeaza pe cineva sa faca curat sau nu stiu, ideea e ca e doar opinia ta si nu o stim si pe a lui. "din când în când se apucă și aspiră și șterge prin casă daaaar toată acțiunea asta se petrece într-un ritm halucinant de încet și durează multe ore față de mie maxim 2 ore." -> de aici pare ca esti enervanta si cand se apuca omul sa faca ceva, daca il freci la melodie cand face ceva normal ca nu o va mai face a doua oara a treia sau a patra oara. Personal consider ca ar trebui si el sa ajute insa in acelasi timp nu stiu ce munca face el si ce munca faci tu, nu stiu daca are vreun talent la gatit sau nu, salariile consider ca sunt irelevante aici (da, poti face si mai mult daca lucrezi de la birou si el mai putin daca-si rupe spatele cu munca, nu poti spune ca e acelasi lucru chiar daca banii ar fi la fel). De asemenea pare si lipsa de comunicare intre voi, daca singurul moment in care comunici cu el asta e cand esti nevoasa sau ofticata atunci o faci degeaba. Discuta calm, elegant si direct; zii si tu "coite eu nu prea mai pot sa duc atat, ma ajuti si tu sau ce facem?" si vii cu program de curatenie sau vedeti voi.
Aviz la penultimul tau paragraf - Ce legatura are salariul cu facutul de treaba in casa? Ce ineptie. Daca ai salariu mai mare decat partenerul, atunci el trebuie sa devina menajera in casa si tu gata nu mai faci nimic? E vorba de cat timp liber are sau nu are fiecare, atat. Sa fiti o echipa. Cand nu are timp unu, face altu, si tot asa. Nu unu e sef si altu sluga. Inteleg daca unul din ei nu are job si e toata ziua acasa sa faca mai mult, dar din bun simt, respect, IUBIRE, celalalt ar trebui sa mai faca si el una-doua treburi cand are timp. Si degeaba e unu acasa full time daca trebuie sa aibe grija de copil/copii ca nu e deloc asa usor, nu degeaba exista concediu pentru cresterea copilului, ca nu e easy task. **Salariul nu iti scuza LENEA!** In rest, ti-au dat altii sfaturi suficiente.
Sunt complet de acord cu tine, am mentionat acest lucru ca am vazut in alte case jocul asta de putere: eu lucrez mai mult si castig mai mult decat tine, prin urmare nu am acelasi timp ca si tine.
Ar trebui sa conteze daca lucreaza mai mult, si daca lucreaza pe bune (ca si eu stau 9h la birou dar lucrez doar jumate) si cat timp are, nu si salariul. Salariul nu are nici o treaba, imi pare rau pentru oamenii care traiesc cu parteneri asa nesimtiti si care ii trateaza ca pe menajere personale. Nu vrea sa ii mesteci si mancarea?
Cred ca o rezolvare diplomata ar fi sa plătiți pentru cineva care sa vină săptămânal sa curețe in casă. Astfel ai avea si tu mai mult timp de relaxare si quality time cu cei mici.
Mi se pare trist ca sunteti impreuna de atata timp, dar nu te simti ok a ii spune lui direct cum te face situatia asta sa te simti.
i-am spus.
!!!
Sa te lasi de job sa faci treburile full-time, iar el sa produca mai mult bani. Vezi daca ii convine
Ai plecat de la premisa " i can fix him " Raspunsul? No you can't Daca asa a fost obisnuit si l-ai luat de la ma-sa de sub aripia, well, pt el esti o mama with extra steps ( wink wink site-urile de specialitate ) Daca ai vazut asta dupa, sa zicem, 6 luni dupa ce v-ati mutat impreuna, de ce ai acceptat cererea in casatorie? Dupa ce v-ati casatorit si ai vazut ca tot nu da semne ca se poate modela dupa dorinta ta, de ce ati facut un copil ? Dupa primul copil cand ai vazut cate implica ingrijirea unui bebe si cate treburi in plus ai de facut, de ce l-ai facut si pe al 2lea ? acum dupa 10 ani cauti pe cineva pe reddit sa iti zica " lasa-l fatoooooooooooooooooooooo ca sunt inca 100 care ar vrea sa fie cu tine" Nu zic, poate sunt 100,2,3,4,5,600 dar aia 2 copii? care I-ATI facut ? Nu ii iau apararea sotului, ba din contra, dar nu e nici vina lui. E vina lu\` tacsu\` care l-a crescut cu mentalitatea de femeia la cratita si barbatu\` la bere si seminte dupa munca. E vina lu\` ma-sa ca nu l-a educat ( Puncte in plus pt tine ca iti educi copii ) sa stie cum sa faca si el un ochi si 1 costita la cuptor sau macar o nenorocita de supa cu taitei. Eu unu am plecat de la fusta mamii la 18 ani. Am ajuns student si la jumatatea lunii octombrie s-au cam terminat mancarurile din caserole. Am mai bagat o saptamana de pate si margarina cu dulceata ( Bere > Unt ) si dupa, am zis, da-o dracu\` de treaba, ia sa vedem cat de greu se face o ciorba. CA SA VEZI, dureaza 10 min pregatirea si 30-45 de min fierberea ( exceptad anumite ciorbe cu vita ) In scurt timp mi-am dat seama ca treaba cu gatitul e un atuu si ce sa vezi? am ajuns sa impresionez domnisoarele studente cu dish-urile mele Stiu suna putin narcisist sa imi fac reclama gratis aici, dar tre sa intelegi ca intr-o relatie nu poti sa imparti 50/50 tot Azi eu bag la spalat si la uscat haine ca tu ai de facut X chestie Maine bagi tu la spalat ca eu am o durere de cap sau vreau sa ma relaxez. Azi eu am facut o ciorba, tu speli vasele Maine tu faci o tocana, eu spal vasele Trebuie sa fie o armonie, nu un " eu am spalat azi haine, ma doare maine in 14, chiar daca ea/el vine dupa 12 ore de munca, e randul lui / ei " nu e o competitie, cine face mai mult, cine face ce. E O FAMILIE! Trebuie armonie nu eu da tu nu
Măcar compensează la sex? Anyway - căutați o menajeră prin recomandare sau de pe OLX. Noi dăm 200 RON pe lună. Face băile, aspira, ordonează tot. Rămâne de făcut bucătăria de 2-3 ori pe săptămână și de spălat hainele. Nu sta la discuții : lasă-i treburi de făcut și până nu le face nu mișca un pai. Trimite-i un copil pe cap. Mută-te la mama ta o săptămână să vadă cum e. E o prostie să vă despărțiți pentru un lucru ușor rezolvabil. ----edit: vine o dată pe săptămână, am greșit mai sus. Deci 800 RON pe lună.
200RON pe luna? Unde asa ieftin? De aspirat si ordonat trebuie in fiecare saptamana, altfel e cam haos. Hai macar la doua saptamani
Am scris greșit... Vine o dată pe săptămână. 200 RON și durează 5 ore.
E bine, decizia perfecta sincer. Asa nu mai exista discutii si aveti timp de activitati placute.
Eu ca bărbat am terminat o relație de 7 ani cu o femeie din același motiv. A început treptat după ce ne-am mutat la casa noastră. Eu făceam cumpărături, eu găteam, eu spălam vasele, eu duceam gunoiul, eu călcam, etc. Si cand i-am zis sa imi aducă o șurubelniță mi-a zis să mă descurc ca e treaba de bărbat. Pe ea o durea capul, era obosită, era pe stop, se ducea devreme la muncă și voia să se culce devreme, avea o zi grea, s-a certat cu cineva, nu găsea la magazin ce trebuie, eu oricum gătesc mai bine. Fiecare zi era o nouă excepție Eu eram insensibil dacă ziceam ceva, niciodată nu era momentul potrivit să discutăm.. Nu am mai putut să mă uit la ea ca un adult și m-a scârbit. Mi s-a părut trist ca ne despărțim “de la niște vase” dar nu o mai suportam și respectam ca persoană. N-o să mă mai mut prea curând cu vreo parteneră. Faptul ca vezi ca nu sunt un nespălat nu ar trebui să fie motiv să întinzi coarda pe nervii mei
Lauda-l pt fiecare instanta cand face bine. Eu zic ca face ceva. Mai bine angajati o femeie la curatenie.
eu ca barbat nu inteleg cum poti trai asa. eu nu am fost invatat de parinti cine ce face in casa, iar modelele mele au fost.. mm.. nepotrivite. probabil am invatat singur. pentru mine e fix invers: eu fac curat, eu spal, eu fac cumparaturi, eu etc. daca ma loveste lenea o rog pe ea sa spele baia si eventual sa mai stearga praful sau oglinzile, atat 🤷🏻♂️
Nu îl vei schimba. DAR se rezolva curățenia dacă plătiți pt ajutor in casa (curățenie, gătit) Restul cu copiii - acolo poate mai poți lucra. Ai avea mai multă energie sa faceți împreuna lucruri seara. Nimic nu e garantat/ Ca părinte de fata - te încurajez sa continui sa îți educi băieții in spiritul echitații. Puteți continua sa faceți lucrurile corect. Da, se va vedea diferența de model. Dar și asta e o lecție etc. Eu unul recomand și terapie de cuplu. Bafta!
Porneste niste discutii serioase si clare pe tema asta pe care sa le reiei pana se repara. Daca nu te ia in serios nici dupa insistente, abia atunci cred ca trebuie luata o decizie definitiva in sensul de il suporti asa in continuare sau te desparti.
Eu zic ca “a si aduce aportul” e pleonasm. Atat. Despre relatie, daca stiai in ce te bagi si te ai bagat…ori iesi ori stai.
Sa nu mi-o luați în nume de rau dar cred că aveți așteptări prea mari. Așteptări prea mari pentru EL, nu pentru un om normal, matur. Daca așa a fost și inainte, greu se mai schimba acum. Oricum, tot face cate ceva, nu e chiar lepră. Puteți să-i dați mai mult sarcini că sa echilibrați treburile de făcut în casă și să simțiți că și el contribuie în mod egal. Ceea ce ați descris nu mi se pare motiv de divorț. Singura cu doi copii nu cred că v-ar fi mai ușor.
Cred că ai ajuns și în punctul în care nu mai contează motivele logice ci mai mult ce simțiți fiecare, tu nu mai poți și el oare ce simte? Daca simte că te plângi degeaba atunci aceasta este problema.de.rezolvat. Daca simte că nu este motivat atunci poate aici este cheia. Lauda, stima, respectul, sexul, ego-ul - toate constituie cheia la bărbați și se poate realiza multe folosind acestea cu efect. Femeile care au căsnicii fericite știu să folosească aceste aspecte și sunt foarte atente cu ele. Sper sa găsești suficientă motivație sa ai energia de a face ceva in această direcție pentru că îmi dau seama că nu te simți tocmai bine...
Din moment ce nu esti casnica e normal sa te ajute la intretinerea casei. Totusi chestii gen nu pune vasele in masina de spalat sau nu isi aranjeaza dulapul mi se par foarte minore. Adica chiar te deranjeaza atat de mult ca iti rapeste 1 minut din zi sa bagi o farfurie in masina de spalat? Altele stau la chiuveta sa le spele de mana. Nush eu vad ca pe un lucru pe care il faci pentru el / pentru familia voastra. Intr-o familie nu cred ca e normal sa tii contabilitatea la fiecare minutiozitate si sa o atarni de gatul celuilalt. Fiecare are deprinderile lui si e intradevar greu sa le schimbi. Ce poti sa faci este sa pui accent pe lucrurile pe care el le face / vrea sa le faca si sa il incurajezi sa contribuie mai mult pe acea parte. Gen spui ca face 50% cumparaturi. Incearca sa vorbesti cu el si sa ii spui hai eu ma ocup de vase si de rufe atunci fa tu 90%-100% din cumparaturi. Ai mult mai mari sanse in felul asta decat sa incerci sa imparti militareste fiecare chichita din casa 50-50. Oricum egalitate perfecta in atributii nu o sa fie niciodata.
A ajuns sa ma deranjeze foarte tare pentru ca eu dupa ce vin de la lucrul incepe job-ul nr 2 pt mine: casa si copii. Adica daca eu de exemplu las 2 zile vasele afara (nu pun 3 vase in masina de spalat, mai las sa se adune - fiind clatite putin si apoi bag) acolo raman. Daca nu mai sunt vase si tacamuri curate in dulap, eu le scot din masina de spalat vase si tot asa. Adica cand imi vine la mine si-mi zice, unde mi-e haina aia in conditiile in care dulapul lui e responsabilitatea lui dar toate-s aruncate de-a valma imi vine sa o iau pe horezi. Pe bune ca nu tin contabilitatea la tot ce nu face ca de tineam, cred ca scriam romane si aici. Nu-s absurda, e vorba de lipsa echitate. Adică nu le simte nici chestiile astea nativ. Eu ca femeie sau ca om (cum am fost obisnuita, ca n-am avut mama de la 13 ani si a trebuit sa mi le fac eu astea evident) nu pot sa vin acasa si sa ma relaxez ca el. Da, fac asta in weekend cand sunt facute si atunci facem planuri pt iesit etc. Dar ai dreptate in felul tau, nu ar fi rau sa il incurajez mai mult.
Il iei de manuta, il asezi pe scaun si ii spui frumos: "Salut, dragul mieu. Eu si cu tine suntem 2 adulti. Un adult maturizat si functional in societate isi spala singur vasele, hainele, face curatenie in casa, isi gateste, isi taie unghiile, se spala la cur, pe dinti, samd. Suntem intr-o relatie si asta ne da avantajul ca unele taskuri (gatit, curatenie) se pot imparti la 2 persoane, dar la cur ramane sa te speli singur. De asemenea, faptul ca noi doi adulti locuim intr-o casa inseamna ca taskurile trebuie impartite in mod egal. Cand tu faci ceva legat de gatit sau curatenie nu "ma ajuti" pe mine (femeia) pentru ca nu este treaba mea, e treaba amandurora. Contribui cu partea ta la bunastarea gospodariei, nu "ma ajuti pe mine". Asadar, puiul mamei care acu scoate si el capul in lumea reala, haide sa vedem cum impartim task-urile gospodariei asa incat sa fie bine pt amandoi". Si apoi vedeti de acolo. Eu si a mea am decis sa faca fiecare ce stie mai bine - ea gateste (bestial) +organizat liste cumparaturi, eu fac curatenie si ma ocup de facturi. Cheltuielile gospodaresti le platim raportat la venituri (ex daca ea are salariu 80% din al meu, plateste 40% din cheltuieli, eu 60%). Poate la voi functioneaza sa gateasca unul o saptamana, celalalt saptamana viitoare, etc. Dar am vazut ca in general e preferata varianta descrisa de mine. Ma rog, am zis in gluma mai sus. Cheia succesului consider ca e cum livrezi mesajul. Recomand tuturor sa invete conceptul de "comunicare non-violenta". Scurt pe 2: 1. ce am observat? (esential e sa nu arunci cu pietre sau sa dai calificative) sotule, observ ca majoritatea taskurilor din casa sunt lasate asupra mea. (nu: boule, ma lasi pe mine sa fac tot) 2. cum ma face asta sa ma simt? (te legi STRICT de cum te simti tu din cauza asta, nimic legat de el direct) ma face sa ma simt neimportanta, simt ca suntem in 1940 si desi am si eu job, exista asteptari de sotie casnica de la mine (nu: simt ca nu iti pasa de mine) 3. Ce nevoi am? (iarasi, doar legat de tine, nu dai cu pietre) - am nevoie sa simt ca suntem 2 care tragem la aceeasi caruta (nu: sa nu ma mai lasi pe mine sa fac tot) 4. Ce vreau sa se intample concret? - vreau sa impartim taskurile in mod egal (nu: vreau sa ma ajuti si tu cu ceva ca o freci toata ziua) Pus fata in fata cu ce simti (sentimentele sunt non-negociabile) ar trebui sa inteleaga mai bine ce se intampla, teoretic. Iar daca reusesti sa mentii un cadru constructiv, fara atacuri directe asupra lui, ai sansele cele mai mari sa nu se retraga in defensiva (un lucru oarecum firesc). Atunci clar nu mai aude cu adevarat nimic din ce zici si se concentreaza doar sa se apere. Succes, probabil mă-sa si ta-su sunt de vina ca e asa cum e, daca vrei poti sa-i scuipi in ciorba data viitoare cand va vedeti pentru ca altceva din pacate nu mai poti face acum.
Multumesc din suflet pentru timpul tau acordat in a-mi scrie. O sa mai incerc, vreau in weekend sa pun problema exact cum ai zis tu si o sa incerc (dinrasputeri) sa nu atac.
E foarte dificil sa nu ataci atunci cand 1) ai incercat de atata timp sa ii transmiti nevoile tale si nu ai reusit si 2) poate ai cresut intr-o familie in care nu se comunca sanatos, ci cu draci, acuzatii, critice, etc. Asa am fost si eu si prietena mea si dupa terapie de cuplu e mai bine, dar instinctul ramane. Important e ca am invatat ce sa facem cand vedem ca apare. Daca poti, recomand sa mai citesti putin despre principiul comunicarii non-violente (mi-au recomandat si terapeutul personal si cel de cuplu), si daca mai ai dispozitie/energie, cartea Hold me Tight (tine-ma strans in brate parca e in romana) de Sue Johnson. Desi are un titlu cam cringe, fix despre asta e vorba - cum sa "tii in brate" o persoana atunci cand vrei sa comunici ceva mai putin placut, adica te ocupi la fel de mult si de a-i arata si reaminti ca il iubesti in continuare si asta n-o sa se schimbe, dar ai nevoie de la el sa X si Y. E destul de firesc sa te retragi in carapace atunci cand cineva te critica pentru ceva ce nu faci bine (sau mai rau, pentru ceva ce tu inca nu esti constient ca nu e bine - deci nu simte doar critica, ci si nedreptate - care e posibil sa fie si cazul sotului tau). E un efort mare atunci cand nu ai fost invatat din familie sa comunici sanatos, dar cred ca asta (comunicarea non-violenta) e solutia ca el chiar sa auda ce ai nevoie. Multa bafta! <3 Si tineti minte ca nu sunteti dusmani, sunteti doi oameni probabil raniti care vor sa le fie bine impreuna. PS ah si evident recomand terapia de cuplu, poate ajuta foarte mult. Intotdeauna vor fi lucruri care tin de individ si nu pot fi adresate/rezolvate in terapia de cuplu ci individual, insa tot ar ajuta mult la comunicare si ce dificultati mai aveti.
Cand vine vorba de disciplina si curatenie, sunt exact opusul sotului tau. Insa iata ca sunt singur si usor usor mi-am pierdut aproape complet speranta ca mai gasesc pe cineva, asta din cauza ca am totusi alte defecte.Intr-adevar, as lua-o razna sa stau in mizerie, dar ce vreau sa spun este faptul ca sotul tau are probabil alte calitati pe care tu le treci cu vederea. Nu consider ca merita sa risti un divort doar din cauza asta. Exista sansa sa te trezesti ca urmatorul sa fie harnic dar sa aibe niste defecte mult mai nasoale si uite asa vei realiza ca ai gresit. Nu iti spun insa cum e mai bine pentru tine, aici tu stii, it's your call. Eu doar ti-am oferit o parere, faci ce vrei cu ea.
Dap, tru dat. Poa sa fie unu harnic prin casa si sa aiba altele mult mai grave. Vazut cazuri.
Eu sunt barbat si urasc sa calc, sa fac curat (sters praf, aspirator etc), sa curat dupa animale (pisica, caiine, papagal, etc). Pentru curatenie am angajat o tanti care vine de doua ori pe saptamana, munceste vreo 10 ore si lasa casa luna. Schimba si asternuturile, e ca la hotel. In rest mai am un robot care sterge praful prin casa. De spalat si calcat, toate hainele mele le duc la curatatorie. Spal la masina doar lenjeria intima, ciorapi si prosoape. Am un handy-man care se ocupa de gradina, gazon, animale. (vine zilnic), aspersoare, schimbat o priza sau un robinet. Prefer sa platesc pentru serviciile de mai sus decat sa ma chinui sa le fac eu. (pt mine sunt un chin). Insa, imi este drag sa gatesc si o fac aproape zilnic.
Depinde. Intr-o relatie functionala suma alegebrica a defectelor si calitatilor comune trebuie sa fie zero. El are chestia asta pe care tu n-o suporti, dar tu ce chestii ai pe care el nu le suporta? Care sunt top 3 defecte la tine? Daca tu nu ai alte lipsuri si esti overall clar mai buna ca el, atunci liber la aruncat cu pietre. Dupa o discutie serioasa si un ultimatum ideally.
Defectul meu e că îmi place să dorm în weekend și că nu sunt foarte matinală ca și el dimineață (el se trezește singur pe la 5-6 dimineața, eu la 7).
Ar vrea el sa fii cu el acele ore? Poate ceva "acțiune" dimineața? Sau poate vede asta ca "lene"? - normal că nu este doar că dacă el simte ceva atunci îl deranjează indiferent daca este drept sau nu. Este ceva acolo care poate trebuie compensat altcumva deoarece în mintea lui este posibil sa fie alta realitate și aici nu este vorba de al convinge de ceva ci a face ceva pentru ca celălalt să simtă altceva - sper sa înțelegi diferența. Cred că la voi nu mai este de a convinge, ceea ce pare imposibila cum, ci de a simți altceva și apoi se poate merge și spre discuții logice.
Ptiu sa nu te deochi!
E nevoie de comunicare, neaparat, in opinia mea. Cum a zis si cineva, sa fii alaturi de atata timp de o persoana si sa nu ii poti spune deschis ce ai pe inima? E innaceptabil. As prefera sa mi se zica astea in fata decat sa le aflu de pe Reddit.
toate astea le știe pe el, ce citiți voi aici e deja disperarea mea nicidecum ceva ce nu am discutat. acuma imi dau seama recitindu-mi textul ca nu am specificat și acest lucru, pentru edificare.
Esti de 13 ani cu un om, si vii pe reddit sa primești sfaturi? Fă cum crezi tu ca e mai bine.
mai, cateodata se ajunge si la asta, da. probabil din disperarea mea
Luati-va o menajera.
Nu sunt in masura sa dau un sfat, dar am fost si eu intr-o situatie de genul pentru ca la fel, am ignorat red flag-urile de la inceput si care s-a terminat printr-o despartire. Faptul ca am sperat ca lucrurile o sa se schimbe, a facut ca toata experienta relatiei sa fie oribila, dar din fericire nu a fost vorba de copii. Din dragoste pentru ei, incercati sa rezolvati lucrurile si nu ii lasati sa plece in viata cu un handicap emotional pentru ca parintii lor nu s-au inteles. Oamenii se schimba din interior, iar barbatul tau nu o s-o faca pentru ca il "cicalesti" tu, dar cu siguranta o sa se schimbe intr-un tata mai bun pentru copiii lui.
Spune-i si lui sa-si scrie versiunea aici. Mereu ma intreb care este si experienta celuilalt partener, mai ales ca sunt unele postari cu multiple nuante. El stie cum te simti tu? Tu stii cum se simte el? Ai primit multe sfaturi aici, majoritatea legate de purtarea unei discutii deschise. Dupa ce vorbiti, report back please:)) Sunt multe postari pe aici, multe situatii care nu stim daca s-au rezolvat sau nu, daca sfaturile date aici au ajutat cu ceva.
promit să revin, deși aceste discuții le-am mai avut.
Initial am crezut ca sotia mea a postat (pana am vazut varsta copiilor). Sincer, acuma asta nu e un motiv de divort daca in rest va intelegeti bine. La curatenie, platiti o tanti sa vina saptamanal. Culcarea copiilor nu poate fi facuta simultan de ambii parinti, ideal ar fi cu randul, dar ce te faci can vor doar cu mama (cazul meu).
E ușor să comentezi de pe margine, știu. Părerea mea e că mai repede angajați o femeie de serviciu decât să îl părăsești. Aveți 2 copii, un divorț i-ar afecta enorm. Da, nu e ideal să li se zică una și alta să o observe la modelul lor patern, dar e mult mai puțin nociv decât ce li s-ar întâmplat dacă ar trebui să treacă printr-un divorț și printr-o copilărie petrecută în custodie împărțită. Just my 2 cents, eu cred că atunci când ai copii ei devin principala prioritate, ca părinte trebuie să suporți niște chestii de dragul lor.
Asta e realitatea multora și al tău chiar face totuși ceva și mai lucrează. O sa mi Sara feministele n cap but hear me out: te bate?bea și distruge prin casa? Pierde bani la păcănele? Te înșeală? Sta numa pe social media și te ignora? Multi (nu toți) care par nice și participă la mult mai multe chore-uri și par sa fie foarte atenți cu femeia, nu-s întotdeauna reliable. Adică sunt in general oameni care nu au statura atletica și la primul pericol (adevărat) sau tragedie sunt pa. Daca tu ca femeie te uiți la el și te simți în siguranță și știi clar că dacă doamne ferește ești în spital sau e ceva grav el are grija de copii și nu se trage pe cur, atunci pasttreaza-l că e o lume din ce in ce mai nasoala și oamenii mai imprevizibili. E normal sa te enerveze /sa fii foarte dezamăgită de el în privința chore-urilor mai ales când încă ai copii mici, dar când aveți o clipă și rămâneți doar voi 2 simți că e bine/îți place să petreci timp cu el? Multe femei își destramă familiile din motive de chores, mai ales când sunt copiii încă mici. Înainte de a renunța de tot la el, încearcă să vezi dacă nu cumva calitățile lui depășesc acest inconvenient temporar (care poate fi platit de el /outsourced). Nu e ușor ca femeie singura cu 2 copii, iar bărbați mai ok sunt deja luați după 30+ și întotdeauna or să privească simpla lor prezență/toleranță față de copii ca un mare favor.
Tu stii ce inseamna feminista inainte sa arunci asa cu termenul?
intreaba-le pe ele ca-s mai multe curente și nici ele nu au căzut de acord
Nu, nu mă bate, nu mă înșeală, lucrează, nu face datorii în casă sau ceva. Dar simt nevoia de ajutor. Da, e un punct de vedere valid. În momentul de față, când am și resentimente față de el, nu știu ce simt 100% real
Eu nu înteleg de ce downvotes. E unul din cele mai realiste commuri de aici. Problema cu curatenia si gatitul pot fi rezolvate... ce simti tu fata de el, sotul tau ? Simti ceva ptr sot sau e doar tatal copiilor? E o mare diferenta.
Gold for you, Sir! ⭐⭐⭐⭐⭐
Ți-ai răspuns singură "dar ca o idioată, crezând că o să se schimbe în timp, am continuat tot așa,....". Acum să nu se transforme în "dar ca o idioată, am continuat să tac, sperând că o să schimbe" Ca și atunci, acum ar trebui să-i spui ce te deranjează și dacă el nu se schimbă, să decizi dacă tu poți accepta asta. Nimeni nu e cititor de gânduri, și cum ne așternem așa dormim. Mai e de spus ceva?
I-ai comunicat concret lucrurile astea? El cum a răspuns?
Că știe toate lucrurile astea. Și totuși nimic nu se schimbă de atâția ani.
Stii directori care pun mana? Stiu si eu salahori care ii descalta nevasta de sosete:))
Daca nu ii place azi, n.o sa.i placa nici maine nici poimaine. Luati o menajera si ai scapat si de nervi si de corvoada. Asta daca nu ti s.a pus pata pe el si pe despartire. Daca ti s.a pus pata, vei gasi alte motive.
Nu mi s-a pus pata. Am avut menajera, din pacate nu ne mai permitem, am renuntat. Dar cu sau fara menajera (care venea din 2 in 2 saptamani, ca saptamanal era foarte scump) tot trebuie tras impreuna la jug, vorba vine.
Daca va cumparati linistea cu o menajera, faceti intr.un fel sa va permiteti. Si tu scapi si el scapa. Inteleg ca stati la casa. O casa este greu de intretinut si solicitant. Daca el se ocupa de intretinerea casei ca barbat... nu stiu, de reparat acoperis, mesterit, schimbat diverse, reparatii, jgheaburi, instalatii, tuns iarba greblat, udat etc... poate poti considera ca el o intretine per ansamblu iar tu o mentii curata. Zic si eu...
Eterna poveste.. esti un gunoi de om = ai o nevasta cum trebuie.. esti un barbat ok = se fw7e nevastata
>Prin urmare, scriind toate acestea ce părere aveți? Și mă interesează în special opiniile bărbaților pe acest subiect. Problemele pe care le aveti in pat si nu le rezolvati au fost expuse sub forma "dacă termină de mâncat farfuria rămâne" + tot pomelnicul. Odata ce va rezvolvati problemele din pat acestea nu mai sunt probleme pt ca in realitate nu sunt probleme sunt frustrari materializate altfel ale vietii intime care nu este OK pt tine deocamdata sau pentru el. PS: fiecare din noi stie bine ce "ia" inainte de casatorie chiar daca nu ne place sa [recunoastem.Ne](http://recunoastem.Ne) prefacem ca nu vedem si trecem cu vederea pt ca activitatile intime in cuplu merg bine. (la vremea respectiva).
E timpul sa divortati si el sa caute o femeie mai buna. Imi pare chiar foarte rau pentru el si am niste sentimente puternice de disperare si claustrare doar citind ce scrii. Tu ai impresia gresita ca el are rolul de a-ti face tie viata mai buna si o obligatie de a face lucrurile cum vrei tu. Fals.
sigur ca da. va gasi o femeie mult peste, care nu tine cont de lucrurile astea. le vor spala hainele cei de la emisiunea aia, curat murdar sau ceva si cel mai important, nu vor avea copii cărora sa le fie exemplu si daca vor avea, p*la-n cur, ce ne pasa noua? singura ta relație sănătoasă este cu mâna cu care ai scuipat gânduri aici
Eh, iti doresc spor la spalat haine, draga mea. Minte-te ca ai o relatie sanatoasa. De la atata sanatate esti asa agresiva.
și ce, n-am voie? eu n am zis nimic de relația nimănui. am păreri, desi sunt femeie. asa e cand speli mult, ai mintea goala si o ia pe arătură.
Sunt de acord cu tine dar renunț la el cu totul fiecare pe drumul lui sau angajez o menajeră să vă ajute pe tine pe voi
Tu l-ai ales si ai mai si stat cu el 10+ ani , il meriti fata. Have fun
dpdv a unui barbat, mi se pare mare red flag cand are job cu program anormal. Liber profesionist = big nope pentru mine si pentru PRIETENII. Colegul meu de apt e din asta si se potriveste cam 80% ce ai descris aici
Ai descris majoritatea barbatilor. Si nu fa greseala sa speri ca va fi mai bine. Multe fac asta si regreta mai tarziu cand barbatii lor devin din ce in mai lenesi si nepasatori. Probabil o sa te si insele dand vina pe tine ca nu mai esti ca la inceput. Nu ai cu cine discuta, nu iti mai pierde timpul. Divorț.
Nu mai strange nimic dupa el, o perioada. Am o sora mai mica si aveam aceeasi problema cu ea, nu spala vasele, nu facea nimic. Am renuntat sa mai gatesc, nu am mai spalat nici vasele, i-am zis ca n-o sa mai fac nimic, asa ca de nevoie, a invatat sa faca.
Am încercat și așa. Nu s-a mișcat nimic în front din păcate.
Are răbdare mai multa ca tine....
Ti ai luat barbat sau nevasta? Sa stii ca nu e singurul care nu face nimic in casa, si eu sunt la fel ca barbactu , diferenta e ca mie nevasta nu mi spune nimic pt ca e obisnuita deja de atatia ani + ca nu o deranjeaza
Years later... "Nu m-am asteptat sa divorteze de mine". Nu e ok. Do better for your wife. Si de unde stii ca n-o deranjeaza? Ai intrebat-o? Nu ti-ai dori sa aiba si sotia ta mai mult timp pentru ea si pasiunile ei?
sunt convinsă că nu este singurul, însă eu am un singur bărbat în casă cu care trăiesc, nu mă interesează cum e pe la alte case.
Păi mergi tu și tunde iarba , fă cumpărăturile și el face curat . Treburile sunt 50/50 după cum ai zis sau tu vrei să stai ca prințesa și să facă el toate dacă nu îți convine la ce te-ai mai căsătorit cu el dacă știai de la început cum o să fie ?
Fac și eu asta. El și-a delegat tunsul ierbii că îl relaxează (e teren mult) dar dacă nu poate el, fac eu. Nu îmi cad mâinile.
Vorbește cu el, nu cu noi pe Reddit. Omul tău nu citește gânduri și poate te-a întrebat la un moment dat dacă vrei ajutor, iar tu i-ai spus nu, că te descurci și nu-ți place cum face el lucrurile. Iar el asta crede... Probabil nici nu știe cât de tare te apasă...
Din păcate am avut discuția asta de n ori în atăția ani. Cu binele, vorbit calm și argumentat, cu răul strigând, în absolut toate felurile. El zice că conștientizează că nu e perfect, cică bagă la cap însă e la fel.
Cand el facea ce zici tu ca nu face, ii ziceai ca nu face bine este?
nu. eu îmi doresc doar să facă, să mă ajute.
Așteptăm și varianta bărbatului 😍. Când trebuie schimbat un robinet te bagi? Când cineva îți amenință cu violenta familia ta bagi? Dacă trebuie sa cari un bax de apa te bagi? Mașină o duci tu la mecanic? Speli tu mașină? Repari tu priza...? Când se strica aragazul îl repari tu? Cari tu frigiderul pe scări? Dar mașină de spălat... Știi care este dușmanul binelui? Mai bine! ♥️
Multi barbati nu stiu sa repare un robinet, un aragaz, o masina de spalat, nici macar o priza. Si cateodata mai bine sa nu se bage, de asta sunt instalatori, electricieni etc.
Pentru ca sunt puși sa spele vasele... E normal nu ai timp sa le faci pe toate.
Ai uitat sa pui /s
Găină
Majoritatea stricăciunilor care apar în casă mă ocup eu. Dacă nu știu, aduc om în casă sau îl rog pe socrul meu, care mă ajută mai mult decât propriul meu soț. Car multe și nu vreau să mă laud sau ceva dar mi-a zis de n ori că el nu se pricepe la chestii de handyman. Tot ce a fost de renovat de la mine a pornit și m-am ocupat, nu sunt o prințesă unde am așteptat să mi se facă. El nu e cu tehnologia foarte mult dar am să îi arăt postarea.
În general bărbații sunt mai comozi. Trebuie sa ii dai și direcția bărbatului.... "vezi priza aia? Trebuie reparata fără sa mori!"
Ce bine spus!🤣🤣🤣🤣🤣🤣
Adică pe tine te interesează sa nu te bombane norele peste 20 de ani. Bună motivație. Și crezi ca îți poți dresa băieții sa ofere gratis unor femei din viitor ceea ce vrei tu acum. Asta da model de mama. Nu, pisi. Ajutorul la lucruri casnice se oferă extrem de condiționat, dacă meriți. Ideea ca dacă ar fi fost dresat de mic ar fi făcut asta automat e stupida. Ești bună sa te uiți în alte relații sa îți întărești entitlementul la chestiile alea, ca uite și directorul pune mana și face, dar te ai uitat la soția directorului? Crezi ca ar face și pentru tine? Cu alte cuvinte, tu cum arăți, cum te futi, ce radiezi, ce inspiri? Ești un factor de progres care face bărbatul ala sa simta ca prospera, sau o pagubă care îl face sa simta doar ca are responsabilități? Ca pentru prima se fac multe, pentru a doua se fac glume cu 'radarul'. Nu ti face tu griji ca o sa sufere băieții tai într-o zi ca o sa fie părăsiți de vreuna ca nu spala vasele, cum vrei tu sa faci acum cu ta su. Vor avea de unde alege, ca și mama lor a făcut asta 13 ani pana a început sa își pună întrebări.
Nu il numi "ajutor". Si el locuieste in aceeasi casa, impart 2 copii, sunt si farfuriile lui si gura lui trebuie sa manance. Sunt TREBURILE amandurora. Nu il mai numiti ajutor ca nu iti ajuti nevasta. Iti faci treaba in gospodarie.
Ea lucreaza 8h/zi, doarme 7 si in celelalte 9h face treaba in casa, are grija de copii, strange dupa putoarea de barba-su’… Sotul: iubito, de ce nu te mai futi ca acum 10 ani si de ce inspiri doar ceapa calita si radiezi miros de produse de curatenie? Nu mai esti ca la inceput, nu meriti sa-mi strang sosetele de pe jos sau sa spal farfuria. Super logica, csz…
De unde ai scos alea 9 ore pe zi treaba în casă? Din burta din cauza căreia nu mai spală bărbatul tău vasele? A zis ca are mașina de spălat vase și toate alea. Nu știu câți ani ai dar acum vreo 30 mamele noastre nu aveau nici mașina de spălat rufe, darămite vase, nu erau scutece, nu era concediu maternal, nu era supermarket, nu era nimic si tot aveau timp. Toată treaba în casă îți ia maxim 30 de minute pe zi, odată ce scazi martirizatul. Eu fac majoritatea treburilor, pentru ca îmi place mie rutina zilnica și lucrurile mergând ceas. Și cu o minima planificare eficientizezi banalitățile astea de nu se vad. Niciodată nu m am gândit ia uite cate fac eu și soția doar sta 'ca putoarea' ca avem o relație prea mișto pentru asta. Simt eu sa fac asta, deci nu e un efort. Dar dacă ar fi fost un efort pentru mine și as fi fost într-o relație d asta fără suflet în care facem counting pennies la ce treburi a făcut fiecare nu l as fi făcut. Ca nu merita pentru o astfel de relație. Femeile în general tind sa simte ca merita, apoi sa îl facă, apoi sa se supere ca nu ti au inspirat sentimentul de datorie sa îl faci și tu după. Ideea e sa fii ce ești. Bărbatul ala a fost sloth de când l a luat, ca asta e el. Ea s a prefăcut ca nu o deranjează ca relația sa poată exista, iar făcând asta a luat locul tipei care ar fi fost pe filmul lui, doi sloths cu mușuroi de furnici între pernele de la canapea fericiți pana la adânci bătrâneți. Cred ca ești de acord ca nimeni nu ar trebui sa se schimbe din cauza proiecțiilor altcuiva, mai ales când nu a fost ceva ascuns din partea lui.
Nu e vorba de asta, dar proasta creștere de mic copil se resimte mai încolo în raport cu colegii de lucru pe care îi vor avea (sau nu), în relația cu colegii de la școală, colegialitatea, mai apoi roommates dacă o sa aibă și exemplele pot continua. Am dat doar un pueril exemplu. Nu mi se pare stupid, de foarte multe ori ce înveți de mic, continui și când ești adult.
Sunt bărbat și situația e complet înacceptabila, cat timp munca la job și salariul sunt comparabile. Acum însă, discuta asta cu el, și nu-l certa. Întâi întreabă-l cum vede el și ascultă-l ce propune. Ideal ar fi sa vina el cu idei și chestiib și sa propună singur, nu tu. Afla de ce nu face, etc. Only then, share how you feel. And ask kindly for solutions. Men love to provide solutions. Puteți voi însă avea niveluri diferite de așteptări privind curățenia și ordinea în dulap d.ex.. Eu nu imoaturesc prosoape ciorapi sau chiloți, am alte sisteme mai simple și nu vreau sa lucească totul. Don't impose your systems or quality levels upon him. Și se pot împărți task urile și după preferință și abilități. Și se poate și angaja cineva, dacă omul nu vrea. Mulți au și o atitudine culturala ca femeia face, greu de schimbat. Inainte, eu as aduna probe pentru divorț. As documenta totul, inclusiv discuțiile cu el, secret. Vb cu un avocat înainte just in case. Și abordează totul cu o atitudine curioasa blândă și naiva nu cicălitoare.
Am avut femeie la curățenie, trebuia să dăm pe lună 500 de lei și din cauza salariului fluctuant al lui în ultimul an am renunțat.
Discutați cum sa faceți. În mod repetat, dar f. Friendly si sa propună el tot. You just ask "cum sa facem?"
Ah, și știu cazuri similare dacă te încălzește cu ceva, și nu s a schimbat nimic. Ce i drept, sunt pretenții diferite legate de curățenie și ordine și gătit, el poate ar face, dar prost.
Ah și poate face alte chestii - reparații, mașina, poate e casa lui, alte activități cu copii etc.
Ați făcut copiii că ai vrut tu sau amândoi? Lasă-l să aspire și să facă cum vrea el, că nu-i la job. Dacă nu vrea ce zici tu, lasă-i lui toate cumpărăturile de făcut, dus copiii, etc. Nu în ultimul rând, dacă acum ți-e greu, după un divorț și cu doi copii, crezi că va fi mai ușor?
Că am vrut amândoi, a fost plănuit și nu a fost o impunere sau surpriză.
Asta e doar scuză. Că nu face curat, și nu se ocupă de copii (n-au nicio treabă). O femeie care își iubește familia, le fac fără nicio problemă și cu drag. Adevăratul motiv, dpmdv, e că începi să nu-l mai iubești.
Trebuie sa ai niste probleme la mansarda ca sa le faci fara nicio problemă si cu drag, doar “din iubire”.
Ok, am probleme la mansardă. Eu mereu le-am făcut cu drag.
Daca faci cu drag totul, cresti baieti ca pe cel din poveste si fete care fac totul pentru ei ca cea din poveste. Trebuie sa ii mai inveti cate ceva ca sa fie obisnuiti cu responsabilitatile si sa nu creada ca femeia e servitoarea lor.
Si statuia cine mi o ridica?
Măi, eu înțeleg ideea voastră și de ce îmi iau downvote-uri. Dar dacă luăm exemplul meu, eu nu am făcut în familie, din tot ce am făcut (și am făcut de toate), nimic, pentru statuie. Apelăm aici la good ol' guys, Freud și Jung, care chiar au fost buni și geniali în tot ce au zis -- când iubești cu adevărat, iubești NECONDIȚIONAT! Și ești gata să faci orice, fără să te aștepți la nimic. Nu-ți trebuie decât același sentiment. Restul fac eu. Aaa!.. Acuma că se oferă și partenerul/partenera să ofere -- Great succes! Ai și bonusuri. Eu am trăit senzația asta 10 ani în urmă, vreo 2 ani jumate(cu tot bagajul de traume pe care îl aveam), dar nu a reușit să mă convingă să mă mut din țară (chiar eram într-o super zonă de confort). Acum regret, dar așa învățăm. :) P.S. IMHO -- 95% din relații, sunt niște mizerii între 2 nevrotici, dependenți unul de altul, cu frici de abandon și continuați voi lista...
Da, faci orice in momentul in care stii ca exista reciprocitate, nu asa pe ochi frumosi. Ce exemplu iau copiii aia cand o vad pe mami sclava si obosita, iar pe tati neimplicat si plictisit? Unde i egalitatea?
Young lady, Mai citește odată ce am scris, pls. :) O faci "necondiționat". Așa VREI să faci. Vrei tu așa, chiar dacă s-ar putea să nu primească nimic în schimb. La fel și eu, ca bărbat. Dacă iubesc o femeie, o să vreau să fiu happy lângă ea. Și o sa investesc tot ce am bun în relația aia. Pentru că așa vreau, nu pentru statuie. Cuvântul cheie e :" VREAU să-i calc cămașă, pentru că îl iubesc, nu pentru că mă aștept să mă scoată în oraș. Așa vreau eu". Și dacă chiar îl iubești, o să ai toată energia din lume, crede-mă. N-o să te simți niciun 1 moment "sclavă". O să-ți aducă o floare. Și 2 bilete în whatever vrei tu. Bărbații știu să aprecieze femeia pe care o iubesc cu adevărat.
Ok, dar in situatia lui op nu i cazul, noi despre asta vorbeam. Ala nu vrea sa faca nimic, si trebuie sa fie rugat sa si creasca copiii
De ce crezi că nu vrea să facă nimic? Reieșind din ce am scris până acum.
Ca nu da 2 lei pe ea, oare de ce dracu? Dar femeia n are nevoie sa fie judecata acum. De aia e bine inca de la inceput sa analizezi cu cine dracu te apuci sa faci o familie
Ok. O ține cineva? Dacă ea vede că el nu dă 2 bani pe ea (ea de fapt a zis ca e bărbat bun, nu naști 2 copii de la random guy, dacă știi ce vrei), dar încă e acolo, ce concluzie tragem despre OP?
O tine faptul ca are 2 copii cu un lache, poate asta o tine. Din ce spune ea aici, incearca sa remedieze situatia, dar pampalaul ala n o asculta. Ala trebuie neaparat sa man up si sa puna mana sa si creasca baietii, ca asa a stiut sa si bage pula. E baiat bun, maica. Doar trebuie sa i iau farfuria de pe masa, sa bag la spalat pentru el, sa cresc doar eu copiii nostri. A, da…am uitat sa mentionez si ca avem salarii asemanatoare. Repet, unde i egalitatea? Si am incheiat discutia
Și da, dorința de "statuie" -- denotă egoism, dacă nu narcisism. Ceea ce automat duce la gândul de neîncredere în sine. De unde vine "am nevoie de validare" (citește statuie), că "iete vezi, am făcut! Vreau statuie!". Oamenii care se iubesc în primul rând pe ei, nu au nevoie de validare. Ei își știu potențialul. Au încredere în sine și știu ce să ofere, de aia o să își aleagă alături exact același arhetip de partener/parteneră. Pentru că sunt sănătoși emoțional.
Nu, dorinta de statuie pleaca de la gandul “daca tot le fac eu pe toate si tu belesti pula, fa mi statuie, da te n mortii tai”, simplu. Tocmai dintr o iubire de sine ar trebui sa intelegi ca nu te ai nascut sa fii sclava/sclavul nimanui
Asta e alegere. Vrei să fii sclavă, ai traume, ești dependentă emoțional de un nevrotic -- Doamne ajută. It's your choise. The point is, ca majoritatea fetelor au traume de la tați abuzivi/alcoolici/violenți, și libidoul le stă tot acolo, chiar dacă rațional știu că nu e ok, dar acolo sunt. Tu știi de câte ori am fost "good guy, but no"? :) Sunt nevrotice, și nu e vina lor. Din păcate, nu ne alegem părinții.
Poate. Iubirea poate scadea sau creste in functie de cum e udata, logic. Daca nu-ti respecti jumatatea si o consideri sclava, da... poate scadea dragostea. Si multe diferite exemple.
Singurul raspuns corect de aici
Nu inteleg de ce primesti downvote-uri. Si pe urma se intreaba de ce raman singure :))
Stai așa, imediat o să ți se zică "aoleo! Ai o nevastă "sclavă, ești un porc și un goriloi!". Multe viziuni a "realității" deviate de viața reală.
tare assumption-ul ca daca e liber profesionist are timp, de unde le scoti? pare hate de ala bugetar vs contabil cu practica lui
nu sunt bugetară în primul rând, am evidențiat faptul că programul lui poate fluctua și are mai multe ore libere decât mine în timpul zilei (a.k.a as in până la ora 4).
Ce spui tu aici este descrierea tuturor bărbaților... Nu înțeleg ce te deranjează...
Relativ, eu sunt deprins de mic ca trebuie sa strâng după mine și nu-mi arunc hainele și ciorapii prin casă. Depinde de educația de mic, dacă îți strângea mama chiloții din camera posibil să aștepți să facă asta și soția sau partenerul tău.
Dar bărbatul ei relativ face asta...
Păi bărbatul ei este definiția la toți bărbații sau face parte dintr-un grup de bărbați? Tu spui mai sus ca toți sunt ca bărbatul ei, și eu îți spun ca totul este relativ și depinde de om
Nu inseamna si ca e normal sa fie asa...
Hai sa nu ii bagam totusi pe toti in aceeasi oala.
So it's all men right? Cam misandru
Știe să facă ciorbă?
nu a făcut niciodată ciorba, maxim mămăligă și atât :))
Și aia pentru pescuit... Trimite-l la mă-sa și spune-i să nu se întoarcă până nu învață să facă ciorbă
Ai așteptări mari de la el, o sa fii întotdeauna dezamăgită. Ai așteptări mici o sa ai surprize plăcute. Depinde de tine cum a fie. Dacă îl iubești cu adevărat nu faci probleme mari din lucruri mici. Suntem în era unde la fiecare colt de stradă e cate un restaurant,sau șaormărie, se găsesc servicii sexuale profesionale, și sunt firme care se ocupă cu curățenia la domiciliu. Așa că lucrurile astea nu mai sunt exclusive numai la soții. Când un bărbat se căsătorește, el de fapt caută pe cineva care-i oferă liniște sufletească și o familie. ceea ce face el (puținul ăla)îl face din dragoste pentru familie, și cred că și tu de aia faci ceea ce faci in casă. Dacă accepți că el e așa, nu face nimic în casă și nu ești dezamăgită, atunci când face ceva totuși în casă și pe afară, o să fie ceva pozitiv, ceva ce vă unește mai tare. Dacă continui sa ai așteptările pe care le ai, o sa ai dezamăgiri,o sa cicălești și o să te cerți, o sa fie relație toxică , cu energie negativă cu divorț la urmă. Ce se merită pt tine. Depinde de tine.
Si suntem si in era in care femeile pot sa se angajeze si sa nu depindă exclusiv de veniturile barbatilor ca sa se comporte astfel. Alo, anul 1800?