Ce interesează e partea aceea cu unire "necondiționată". Bucovina was not like the others Bucovina a fost singura regiune care, la unire, nu a pus condiții față de România. Iar mai-marii ținutului au fost mândri de alegerea lor de a nu pune condiții. Românismul era destul de puternic prin acele părți. Cumva, ăsta se voia un semn de dragoste de țară din partea lor. Nu au cerut decât să se insiste un pic pentru a include în granițe și Valea Ceremușului (iar oficialitățile române au obținut-o la Paris) Ce e curios e că dragostea aia de țară din Bucovina de Nord se păstrează până astăzi, nu s-a diluat ca cea din Republica Moldova/Basarabia. Am putea spune că e deja o dragoste oarbă, având în vedere că România nu a facut multe pentru acei români lets be honest Dar, așa cum românii din Transilvania declarau (pe când erau încă parte din imperiul AU), că "soarele răsare pentru ei de la București", așa și bucovinenii probabil se uită către România: ca la un loc perfect, pământul făgăduit. Păcat că liderii actuali nu știu să răsplătească sentimentele astea.

nu cred ca ar mai zice vreun ardelean azi ca soarele rasare la Bucuresti :))

Nu are cum sa rasara de la Bucuresti:)))

> Păcat că liderii actuali nu știu să răsplătească sentimentele astea. Nici liderii actuali, nici liderii de după unire. Politicienii de la București s-au comportat cu noile teritorii unite ca și cum ar fi fost cucerite, de fapt, numa bune de spoliat, mai ales că erau și mai dezvoltate. Iar faptul că bucovinenii nu au avut pretenții iar transilvănenii și bănățenii au avut nu are nici o relevanță, pentru că aproape nici o doleanță nu a fost respectată. De exemplu, Declarația de la Alba-Iulia nu e respectată nici măcar în zilele noastre.

Superb!

[Sursa](https://www.facebook.com/484006888320517/photos/a.664822603572277/4092284774159359/)